1 N ow when the people complained, it displeased the Lord; for the Lord heard it, and His anger was aroused. So the fire of the Lord burned among them, and consumed some in the outskirts of the camp.

Poporul a cîrtit în gura mare împotriva Domnului, zicînd că -i merge rău. Cînd a auzit Domnul, S'a mîniat. S'a aprins între ei focul Domnului şi a mistuit o parte din marginea taberii.

2 T hen the people cried out to Moses, and when Moses prayed to the Lord, the fire was quenched.

Poporul a strigat către Moise. Moise s'a rugat Domnului, şi focul s'a stins.

3 S o he called the name of the place Taberah, because the fire of the Lord had burned among them.

Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentrucă se aprinsese focul Domnului printre ei.

4 N ow the mixed multitude who were among them yielded to intense craving; so the children of Israel also wept again and said: “Who will give us meat to eat?

Adunăturii de oameni, cari se aflau în mijlocul lui Israel, i -a venit poftă, ba chiar şi copiii lui Israel au început să plîngă, şi să zică:,, Cine ne va da carne să mîncăm?

5 W e remember the fish which we ate freely in Egypt, the cucumbers, the melons, the leeks, the onions, and the garlic;

Ne aducem aminte de peştii pe cari -i mîncam în Egipt, şi cari nu ne costau nimic, de castraveţi, de pepeni, de praji, de ceapă şi de usturoi.

6 b ut now our whole being is dried up; there is nothing at all except this manna before our eyes!”

Acum ni s'a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noştri nu văd decît mana aceasta.``

7 N ow the manna was like coriander seed, and its color like the color of bdellium.

Mana semăna cu grăuntele de coriandru, şi la vedere era ca bedeliumul.

8 T he people went about and gathered it, ground it on millstones or beat it in the mortar, cooked it in pans, and made cakes of it; and its taste was like the taste of pastry prepared with oil.

Poporul se risipea şi o strîngea, o măcina la rîşniţă, sau o pisa într'o piuă; o fierbea în oală, şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn.

9 A nd when the dew fell on the camp in the night, the manna fell on it.

Cînd cădea roua noaptea în tabără, cădea şi mana.

10 T hen Moses heard the people weeping throughout their families, everyone at the door of his tent; and the anger of the Lord was greatly aroused; Moses also was displeased.

Moise a auzit pe popor plîngînd, fiecare în familia lui şi la uşa cortului lui. Mînia Domnului s'a aprins cu tărie. Moise s'a întristat,

11 S o Moses said to the Lord, “Why have You afflicted Your servant? And why have I not found favor in Your sight, that You have laid the burden of all these people on me?

şi a zis Domnului:,, Pentru ce mîhneşti Tu pe robul Tău, şi pentru ce n'am căpătat eu trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg?

12 D id I conceive all these people? Did I beget them, that You should say to me, ‘Carry them in your bosom, as a guardian carries a nursing child,’ to the land which You swore to their fathers?

Oare eu am zămislit pe poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici:, Poartă -l la sînul tău, cum poartă doica pe copil,` pînă în ţara pe care ai jurat părinţilor lui că i -o vei da?

13 W here am I to get meat to give to all these people? For they weep all over me, saying, ‘Give us meat, that we may eat.’

De unde să iau carne, ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei plîng la mine, zicînd:, Dă-ne carne ca să mîncăm!`

14 I am not able to bear all these people alone, because the burden is too heavy for me.

Eu singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine.

15 I f You treat me like this, please kill me here and now—if I have found favor in Your sight—and do not let me see my wretchedness!” The Seventy Elders

Decît să Te porţi aşa cu mine, mai bine omoară-mă, Te rog, dacă mai am vreo trecere înaintea Ta, ca să nu-mi mai văd nenorocirea.``

16 S o the Lord said to Moses: “Gather to Me seventy men of the elders of Israel, whom you know to be the elders of the people and officers over them; bring them to the tabernacle of meeting, that they may stand there with you.

Domnul a zis lui Moise:,, Adună la Mine şaptezeci de bărbaţi, dintre bătrînii lui Israel, din cei pe cari -i cunoşti ca bătrîni ai poporului şi cu putere asupra lor; adu -i la cortul întîlnirii, şi să se înfăţişeze acolo împreună cu tine.

17 T hen I will come down and talk with you there. I will take of the Spirit that is upon you and will put the same upon them; and they shall bear the burden of the people with you, that you may not bear it yourself alone.

Eu Mă voi pogorî, şi îţi voi vorbi acolo; voi lua din duhul care este peste tine, şi -l voi pune peste ei ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului, şi să n'o porţi tu singur.

18 T hen you shall say to the people, ‘Consecrate yourselves for tomorrow, and you shall eat meat; for you have wept in the hearing of the Lord, saying, “Who will give us meat to eat? For it was well with us in Egypt.” Therefore the Lord will give you meat, and you shall eat.

Să spui poporului:, Sfinţiţi-vă pentru mîne, şi aveţi să mîncaţi carne, fiindcă aţi plîns în auzul Domnului, şi aţi zis:, Cine ne va da carne să mîncăm? Căci noi o duceam bine în Egipt!` Domnul vă va da carne, şi veţi mînca.

19 Y ou shall eat, not one day, nor two days, nor five days, nor ten days, nor twenty days,

Aveţi să mîncaţi carne, nu o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici două zeci de zile,

20 b ut for a whole month, until it comes out of your nostrils and becomes loathsome to you, because you have despised the Lord who is among you, and have wept before Him, saying, “Why did we ever come up out of Egypt?”’”

ci o lună întreagă, pînă vă va ieşi pe nări, şi vă veţi scîrbi de ea, pentrucă n'aţi ascultat de Domnul care este în mijlocul vostru, şi pentrucă aţi plîns înaintea Lui, zicînd:, Pentruce am ieşit noi oare din Egipt?.``

21 A nd Moses said, “The people whom I am among are six hundred thousand men on foot; yet You have said, ‘I will give them meat, that they may eat for a whole month.’

Moise a zis:,,Şase sute de mii de oameni cari merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sînt eu, şi Tu zici:, Le voi da carne, şi vor mînca o lună întreagă!`

22 S hall flocks and herds be slaughtered for them, to provide enough for them? Or shall all the fish of the sea be gathered together for them, to provide enough for them?”

Putem tăia oare atîtea oi şi atîţia boi, ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toţi peştii mării, ca să le ajungă?``

23 A nd the Lord said to Moses, “Has the Lord ’s arm been shortened? Now you shall see whether what I say will happen to you or not.”

Domnul a răspuns lui Moise:,, Nu cumva s'a scurtat oare mîna Domnului? Vei vedea acum dacă ceeace ţi-am spus se va întîmpla sau nu.``

24 S o Moses went out and told the people the words of the Lord, and he gathered the seventy men of the elders of the people and placed them around the tabernacle.

Moise a ieşit, şi a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat şaptezeci de bărbaţi din bătrînii poporului, şi i -a pus în jurul cortului.

25 T hen the Lord came down in the cloud, and spoke to him, and took of the Spirit that was upon him, and placed the same upon the seventy elders; and it happened, when the Spirit rested upon them, that they prophesied, although they never did so again.

Domnul S'a pogorît în nor, şi a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el, şi l -a pus peste cei şaptezeci de bătrîni. Şi de îndată ce duhul s'a aşezat peste ei, au început să proorocească; dar după aceea n'au mai proorocit.

26 B ut two men had remained in the camp: the name of one was Eldad, and the name of the other Medad. And the Spirit rested upon them. Now they were among those listed, but who had not gone out to the tabernacle; yet they prophesied in the camp.

Doi oameni, unul numit Eldad, şi altul Medad, rămăseseră în tabără, şi duhul s'a aşezat şi peste ei; căci erau dintre cei scrişi, măcar că nu se duseseră la cort. Şi au început să proorocească şi ei în tabără.

27 A nd a young man ran and told Moses, and said, “Eldad and Medad are prophesying in the camp.”

Un tînăr a alergat şi a dat de ştire lui Moise, zicînd:,, Eldad şi Medad proorocesc în tabără.``

28 S o Joshua the son of Nun, Moses’ assistant, one of his choice men, answered and said, “Moses my lord, forbid them!”

Şi Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinereţa lui, a luat cuvîntul, şi a zis:,, Domnule Moise, opreşte -i.``

29 T hen Moses said to him, “Are you zealous for my sake? Oh, that all the Lord ’s people were prophets and that the Lord would put His Spirit upon them!”

Moise i -a răspuns:,, Eşti gelos pentru mine? Să dea Dumnezeu ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din prooroci, şi Domnul să-Şi pună Duhul Lui peste ei!``

30 A nd Moses returned to the camp, he and the elders of Israel. The Lord Sends Quail

Apoi Moise s'a întors în tabără, el şi bătrînii lui Israel.

31 N ow a wind went out from the Lord, and it brought quail from the sea and left them fluttering near the camp, about a day’s journey on this side and about a day’s journey on the other side, all around the camp, and about two cubits above the surface of the ground.

Domnul a făcut să sufle de peste mare un vînt, care a adus prepeliţe, şi le -a răspîndit peste tabără cale cam de o zi într'o parte şi cale cam de o zi de cealaltă parte în jurul taberii. Aveau o înălţime de aproape doi coţi dela faţa pămîntului.

32 A nd the people stayed up all that day, all night, and all the next day, and gathered the quail (he who gathered least gathered ten homers); and they spread them out for themselves all around the camp.

În tot timpul zilei aceleia şi toată noaptea, şi toată ziua următoare, poporul s'a sculat şi a strîns prepeliţe; cel ce strînsese cel mai puţin avea zece omeri. Ei şi le-au întins în jurul taberii.

33 B ut while the meat was still between their teeth, before it was chewed, the wrath of the Lord was aroused against the people, and the Lord struck the people with a very great plague.

Pe cînd carnea era încă în dinţii lor, fără să fie mestecată, Domnul S'a aprins de mînie împotriva poporului; şi Domnul a lovit poporul cu o urgie foarte mare.

34 S o he called the name of that place Kibroth Hattaavah, because there they buried the people who had yielded to craving.

Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataava (Mormintele lăcomiei), pentrucă acolo au îngropat pe poporul apucat de poftă.

35 F rom Kibroth Hattaavah the people moved to Hazeroth, and camped at Hazeroth.

Dela Chibrot-Hataava, poporul a plecat la Haţerot, şi s'a oprit la Haţerot.