1 D oes not wisdom cry out, And understanding lift up her voice?

Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

2 S he takes her stand on the top of the high hill, Beside the way, where the paths meet.

Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

3 S he cries out by the gates, at the entry of the city, At the entrance of the doors:

şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

4 “ To you, O men, I call, And my voice is to the sons of men.

Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

5 O you simple ones, understand prudence, And you fools, be of an understanding heart.

Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

6 L isten, for I will speak of excellent things, And from the opening of my lips will come right things;

Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

7 F or my mouth will speak truth; Wickedness is an abomination to my lips.

Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

8 A ll the words of my mouth are with righteousness; Nothing crooked or perverse is in them.

Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

9 T hey are all plain to him who understands, And right to those who find knowledge.

Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

10 R eceive my instruction, and not silver, And knowledge rather than choice gold;

Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

11 F or wisdom is better than rubies, And all the things one may desire cannot be compared with her.

Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

12 “ I, wisdom, dwell with prudence, And find out knowledge and discretion.

Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

13 T he fear of the Lord is to hate evil; Pride and arrogance and the evil way And the perverse mouth I hate.

Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

14 C ounsel is mine, and sound wisdom; I am understanding, I have strength.

Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

15 B y me kings reign, And rulers decree justice.

Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

16 B y me princes rule, and nobles, All the judges of the earth.

Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

17 I love those who love me, And those who seek me diligently will find me.

Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

18 R iches and honor are with me, Enduring riches and righteousness.

Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

19 M y fruit is better than gold, yes, than fine gold, And my revenue than choice silver.

Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

20 I traverse the way of righteousness, In the midst of the paths of justice,

Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

21 T hat I may cause those who love me to inherit wealth, That I may fill their treasuries.

ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

22 “ The Lord possessed me at the beginning of His way, Before His works of old.

Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

23 I have been established from everlasting, From the beginning, before there was ever an earth.

Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

24 W hen there were no depths I was brought forth, When there were no fountains abounding with water.

Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

25 B efore the mountains were settled, Before the hills, I was brought forth;

am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

26 W hile as yet He had not made the earth or the fields, Or the primal dust of the world.

cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

27 W hen He prepared the heavens, I was there, When He drew a circle on the face of the deep,

Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

28 W hen He established the clouds above, When He strengthened the fountains of the deep,

cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

29 W hen He assigned to the sea its limit, So that the waters would not transgress His command, When He marked out the foundations of the earth,

cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

30 T hen I was beside Him as a master craftsman; And I was daily His delight, Rejoicing always before Him,

eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

31 R ejoicing in His inhabited world, And my delight was with the sons of men.

jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

32 “ Now therefore, listen to me, my children, For blessed are those who keep my ways.

Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

33 H ear instruction and be wise, And do not disdain it.

Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

34 B lessed is the man who listens to me, Watching daily at my gates, Waiting at the posts of my doors.

Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

35 F or whoever finds me finds life, And obtains favor from the Lord;

Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

36 B ut he who sins against me wrongs his own soul; All those who hate me love death.”

Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.