1 N ow Abraham was old, well advanced in age; and the Lord had blessed Abraham in all things.

Avraam era bătrîn, înaintat în vîrstă; şi Domnul binecuvîntase pe Avraam în orice lucru.

2 S o Abraham said to the oldest servant of his house, who ruled over all that he had, “Please, put your hand under my thigh,

Avraam a zis celui mai bătrîn rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui:,, Pune-ţi te rog, mîna subt coapsa mea;

3 a nd I will make you swear by the Lord, the God of heaven and the God of the earth, that you will not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, among whom I dwell;

şi te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pămîntului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în mijlocul cărora locuiesc,

4 b ut you shall go to my country and to my family, and take a wife for my son Isaac.”

ci te vei duce în ţara şi la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac.``

5 A nd the servant said to him, “Perhaps the woman will not be willing to follow me to this land. Must I take your son back to the land from which you came?”

Robul i -a răspuns:,, Poate că femeia n'are să vrea să mă urmeze în ţara aceasta; va trebui să duc oare pe fiul tău în ţara de unde ai ieşit tu?``

6 B ut Abraham said to him, “Beware that you do not take my son back there.

Avraam i -a zis:,, Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo!

7 T he Lord God of heaven, who took me from my father’s house and from the land of my family, and who spoke to me and swore to me, saying, ‘To your descendants I give this land,’ He will send His angel before you, and you shall take a wife for my son from there.

Domnul, Dumnezeul cerului, care m'a scos din casa tatălui meu şi din patria mea, care mi -a vorbit şi mi -a jurat, zicînd:,, Seminţei tale voi da ţara aceasta,`` va trimete pe Îngerul Său înaintea ta; şi de acolo vei lua o nevastă fiului meu.

8 A nd if the woman is not willing to follow you, then you will be released from this oath; only do not take my son back there.”

Dacă femeia nu va vrea să te urmeze, vei fi dezlegat de jurămîntul acesta, pe care te pun să -l faci. Cu nici un chip să nu duci însă acolo pe fiul meu.``

9 S o the servant put his hand under the thigh of Abraham his master, and swore to him concerning this matter.

Robul şi -a pus mîna subt coapsa stăpînului său Avraam, şi i -a jurat că are să păzească aceste lucruri.

10 T hen the servant took ten of his master’s camels and departed, for all his master’s goods were in his hand. And he arose and went to Mesopotamia, to the city of Nahor.

Robul a luat zece cămile dintre cămilele stăpînului său, şi a plecat, avînd cu el toate lucrurile de preţ ale stăpînului său. S'a sculat, şi a plecat în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor.

11 A nd he made his camels kneel down outside the city by a well of water at evening time, the time when women go out to draw water.

A lăsat cămilele să se odihnească, în genunchi, afară din cetate, lîngă o fîntînă. Era seara, pe vremea cînd ies femeile să scoată apă.

12 T hen he said, “O Lord God of my master Abraham, please give me success this day, and show kindness to my master Abraham.

Şi a zis:,, Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbîndă astăzi, şi îndură-Te de stăpînul meu Avraam.

13 B ehold, here I stand by the well of water, and the daughters of the men of the city are coming out to draw water.

Iată, stau lîngă izvorul acesta de apă, şi fetele oamenilor din cetate vin să scoată apă.

14 N ow let it be that the young woman to whom I say, ‘Please let down your pitcher that I may drink,’ and she says, ‘Drink, and I will also give your camels a drink’— let her be the one You have appointed for Your servant Isaac. And by this I will know that You have shown kindness to my master.”

Fă ca fata căreia îi voi zice:,, Pleacă-ţi vadra, te rog, ca să beau,`` şi care va răspunde:,, Bea, şi am să dau de băut şi cămilelor tale,`` să fie aceea, pe care ai rînduit -o Tu pentru robul Tău Isaac! Şi prin aceasta voi cunoaşte că Te-ai îndurat de stăpînul meu.``

15 A nd it happened, before he had finished speaking, that behold, Rebekah, who was born to Bethuel, son of Milcah, the wife of Nahor, Abraham’s brother, came out with her pitcher on her shoulder.

Nu sfîrşise el încă de vorbit, şi -a ieşit, cu vadra pe umăr, Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcăi, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam.

16 N ow the young woman was very beautiful to behold, a virgin; no man had known her. And she went down to the well, filled her pitcher, and came up.

Fata era foarte frumoasă; era fecioară, şi nici un bărbat n'avusese legături cu ea. Ea s'a pogorît la izvor, şi -a umplut vadra şi s'a suit iarăş.

17 A nd the servant ran to meet her and said, “Please let me drink a little water from your pitcher.”

Robul a alergat înaintea ei, şi a zis:,, Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta.``

18 S o she said, “Drink, my lord.” Then she quickly let her pitcher down to her hand, and gave him a drink.

Bea, domnul meu,`` a răspuns ea. Şi s'a grăbit de a plecat vadra pe mînă, şi i -a dat să bea.

19 A nd when she had finished giving him a drink, she said, “I will draw water for your camels also, until they have finished drinking.”

După ce i -a dat şi a băut de s'a săturat, a zis:,, Am să scot apă şi pentru cămilele tale, pînă vor bea şi se vor sătura.``

20 T hen she quickly emptied her pitcher into the trough, ran back to the well to draw water, and drew for all his camels.

A vărsat în grabă vadra în adăpătoare, şi a alergat iarăş la fîntînă ca să scoată apă; şi a scos pentru toate cămilele lui.

21 A nd the man, wondering at her, remained silent so as to know whether the Lord had made his journey prosperous or not.

Omul o privea cu mirare şi fără să zică nimic, ca să vadă dacă Domnul a făcut să -i izbutească sau nu călătoria.

22 S o it was, when the camels had finished drinking, that the man took a golden nose ring weighing half a shekel, and two bracelets for her wrists weighing ten shekels of gold,

Cînd s'au săturat cămilele de băut, omul a luat o verigă de aur, de greutatea unei jumătăţi de siclu şi două brăţări, grele de zece sicli de aur.

23 a nd said, “Whose daughter are you? Tell me, please, is there room in your father’s house for us to lodge?”

Şi a zis:,, A cui fată eşti? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămînem peste noapte?``

24 S o she said to him, “I am the daughter of Bethuel, Milcah’s son, whom she bore to Nahor.”

Ea a răspuns:,, Eu sînt fata lui Betuel, fiul Milcăi şi al lui Nahor.``

25 M oreover she said to him, “We have both straw and feed enough, and room to lodge.”

Şi i -a zis mai departe:,, Avem paie şi nutreţ din belşug, şi este şi loc de găzduit peste noapte.``

26 T hen the man bowed down his head and worshiped the Lord.

Atunci omul a plecat capul, şi s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului,

27 A nd he said, “Blessed be the Lord God of my master Abraham, who has not forsaken His mercy and His truth toward my master. As for me, being on the way, the Lord led me to the house of my master’s brethren.”

zicînd:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, care n'a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpînul meu! Domnul m'a îndreptat în casa fraţilor stăpînului meu.``

28 S o the young woman ran and told her mother’s household these things.

Fata a alergat şi a istorisit mamei sale acasă cele întîmplate.

29 N ow Rebekah had a brother whose name was Laban, and Laban ran out to the man by the well.

Rebeca avea un frate, numit Laban. Şi Laban a alergat afară la omul acela, la izvor.

30 S o it came to pass, when he saw the nose ring, and the bracelets on his sister’s wrists, and when he heard the words of his sister Rebekah, saying, “Thus the man spoke to me,” that he went to the man. And there he stood by the camels at the well.

Văzuse veriga şi brăţările în mînile sorei sale, şi auzise pe soru-sa Rebeca spunînd:,, Aşa mi -a vorbit omul acela.`` A venit dar la omul acela, care stătea lîngă cămile la izvor,

31 A nd he said, “Come in, O blessed of the Lord! Why do you stand outside? For I have prepared the house, and a place for the camels.”

şi a zis:,, Vino, binecuvîntatul Domnului! Pentruce stai afară? Am pregătit casa, şi am pregătit un loc pentru cămile.``

32 T hen the man came to the house. And he unloaded the camels, and provided straw and feed for the camels, and water to wash his feet and the feet of the men who were with him.

Omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie şi nutreţ cămilelor şi a adus apă pentru spălat picioarele omului aceluia şi ale oamenilor cari erau cu el.

33 F ood was set before him to eat, but he said, “I will not eat until I have told about my errand.” And he said, “Speak on.”

Apoi, i -a dat să mănînce. Dar el a zis:,, Nu mănînc pînă nu voi spune ce am de spus.``,, Vorbeşte!`` a zis Laban.

34 S o he said, “I am Abraham’s servant.

Atunci el a zis:,, Eu sînt robul lui Avraam.

35 T he Lord has blessed my master greatly, and he has become great; and He has given him flocks and herds, silver and gold, male and female servants, and camels and donkeys.

Domnul a umplut de binecuvîntări pe stăpînul meu, care a ajuns la mare propăşire. I -a dat oi şi boi, argint şi aur, robi şi roabe, cămile şi măgari.

36 A nd Sarah my master’s wife bore a son to my master when she was old; and to him he has given all that he has.

Sara, nevasta stăpînului meu, a născut, la bătrîneţă, un fiu stăpînului meu; şi lui i -a dat el tot ce are.

37 N ow my master made me swear, saying, ‘You shall not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, in whose land I dwell;

Stăpînul meu m'a pus să jur, şi a zis:,, Să nu iei fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în ţara cărora locuiesc;

38 b ut you shall go to my father’s house and to my family, and take a wife for my son.’

ci să te duci în casa tatălui meu şi la rudele mele, ca deacolo să iei nevastă fiului meu.``

39 A nd I said to my master, ‘Perhaps the woman will not follow me.’

Eu am zis stăpînului meu:,, Poatecă femeia n'are să vrea să mă urmeze.``

40 B ut he said to me, ‘The Lord, before whom I walk, will send His angel with you and prosper your way; and you shall take a wife for my son from my family and from my father’s house.

Şi el mi -a răspuns:,, Domnul, înaintea căruia umblu, va trimete pe Îngerul Său cu tine, şi-ţi va da izbîndă în călătorie, şi vei lua fiului meu o nevastă din rudele şi din casa tatălui meu.

41 Y ou will be clear from this oath when you arrive among my family; for if they will not give her to you, then you will be released from my oath.’

Vei fi deslegat de jurămîntul pe care mi -l faci, dacă te vei duce la rudele mele; şi dacă nu ţi -o vor da, vei fi deslegat de jurămîntul pe care mi -l faci.``

42 “ And this day I came to the well and said, ‘O Lord God of my master Abraham, if You will now prosper the way in which I go,

Eu am ajuns azi la izvor, şi am zis:,, Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, dacă binevoieşti să-mi dai izbîndă în călătoria pe care o fac,

43 b ehold, I stand by the well of water; and it shall come to pass that when the virgin comes out to draw water, and I say to her, “Please give me a little water from your pitcher to drink,”

iată, eu stau la izvorul de apă, şi fata care va ieşi să scoată apă, şi căreia îi voi zice:,, Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta,``

44 a nd she says to me, “Drink, and I will draw for your camels also,”— let her be the woman whom the Lord has appointed for my master’s son.’

şi care îmi va răspunde:,, Bea tu însuţi, şi voi da de băut şi cămilelor tale,`` fata aceea să fie nevasta pe care a rînduit -o Domnul pentru fiul stăpînului meu!``

45 “ But before I had finished speaking in my heart, there was Rebekah, coming out with her pitcher on her shoulder; and she went down to the well and drew water. And I said to her, ‘Please let me drink.’

Înainte de a sfîrşi de vorbit în inima mea, iată că a ieşit Rebeca, cu vadra pe umăr, s'a coborît la izvor, şi a scos apă. Eu i-am zis:,, Dă-mi să beau, te rog.``

46 A nd she made haste and let her pitcher down from her shoulder, and said, ‘Drink, and I will give your camels a drink also.’ So I drank, and she gave the camels a drink also.

Ea s'a grăbit, şi -a plecat vadra deasupra umărului, şi a zis:,, Bea, şi voi da de băut şi cămilelor tale.`` Am băut, şi a dat de băut şi cămilelor mele.

47 T hen I asked her, and said, ‘Whose daughter are you?’ And she said, ‘The daughter of Bethuel, Nahor’s son, whom Milcah bore to him.’ So I put the nose ring on her nose and the bracelets on her wrists.

Eu am întrebat -o, şi am zis:,, A cui fată eşti?`` Ea a răspuns:,, Sînt fata lui Betuel, fiul lui Nahor şi al Milcăi.`` I-am pus veriga în nas, şi brăţările la mîni.

48 A nd I bowed my head and worshiped the Lord, and blessed the Lord God of my master Abraham, who had led me in the way of truth to take the daughter of my master’s brother for his son.

Apoi am plecat capul, m'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, şi am binecuvîntat pe Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, că m'a călăuzit pe calea cea dreaptă, ca să iau pe fata fratelui stăpînului meu pentru fiul lui.

49 N ow if you will deal kindly and truly with my master, tell me. And if not, tell me, that I may turn to the right hand or to the left.”

Acum, dacă voiţi să arătaţi bunăvoinţă şi credincioşie faţă de stăpînul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi iarăş, ca să mă îndrept la dreapta sau la stînga.``

50 T hen Laban and Bethuel answered and said, “The thing comes from the Lord; we cannot speak to you either bad or good.

Laban şi Betuel, drept răspuns, au zis:,, Dela Domnul vine lucrul acesta; noi nu-ţi mai putem spune nici rău nici bine.

51 H ere is Rebekah before you; take her and go, and let her be your master’s son’s wife, as the Lord has spoken.”

Iată, Rebeca este înaintea ta; ia -o şi du-te, ca să fie nevasta fiului stăpînului tău, cum a spus Domnul.``

52 A nd it came to pass, when Abraham’s servant heard their words, that he worshiped the Lord, bowing himself to the earth.

Cînd a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului.

53 T hen the servant brought out jewelry of silver, jewelry of gold, and clothing, and gave them to Rebekah. He also gave precious things to her brother and to her mother.

Şi robul a scos scule de argint, scule de aur, şi îmbrăcăminte, pe cari le -a dat Rebecii; a dat de asemenea daruri bogate fratelui său şi mamei sale.

54 A nd he and the men who were with him ate and drank and stayed all night. Then they arose in the morning, and he said, “Send me away to my master.”

După aceea, au mîncat şi au băut, el şi oamenii cari erau împreună cu el şi s'au culcat. Dimineaţa cînd s'au sculat, robul a zis:,, Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpînul meu.``

55 B ut her brother and her mother said, “Let the young woman stay with us a few days, at least ten; after that she may go.”

Fratele şi mama fetei au zis:,, Fata să mai rămînă cîtva timp cu noi, măcar vreo zece zile: pe urmă, poate să plece.``

56 A nd he said to them, “Do not hinder me, since the Lord has prospered my way; send me away so that I may go to my master.”

El le -a răspuns:,, Nu mă opriţi, fiindcă Domnul mi -a dat izbîndă în călătoria mea; lăsaţi-mă să plec, şi să mă duc la stăpînul meu.``

57 S o they said, “We will call the young woman and ask her personally.”

Atunci ei au răspuns:,, Să chemăm pe fată, şi s'o întrebăm.``

58 T hen they called Rebekah and said to her, “Will you go with this man?” And she said, “I will go.”

Au chemat dar pe Rebeca, şi i-au zis:,, Vrei să te duci cu omul acesta?``,, Da, vreau,`` a răspuns ea.

59 S o they sent away Rebekah their sister and her nurse, and Abraham’s servant and his men.

Şi au lăsat pe sora lor Rebeca să plece cu doica ei, cu robul lui Avraam şi cu oamenii lui.

60 A nd they blessed Rebekah and said to her: “Our sister, may you become The mother of thousands of ten thousands; And may your descendants possess The gates of those who hate them.”

Au binecuvîntat pe Rebeca, şi i-au zis:,, O, sora noastră, să ajungi mama a mii de zeci de mii, şi sămînţa ta să stăpînească cetăţile vrăjmaşilor săi!``

61 T hen Rebekah and her maids arose, and they rode on the camels and followed the man. So the servant took Rebekah and departed.

Rebeca s'a sculat, împreună cu slujnicele ei, au încălecat pe cămile, şi au urmat pe omul acela. Robul a luat pe Rebeca, şi a plecat.

62 N ow Isaac came from the way of Beer Lahai Roi, for he dwelt in the South.

Isaac se întorsese dela fîntîna,, Lahai-Roi,`` căci locuia în ţara de meazăzi.

63 A nd Isaac went out to meditate in the field in the evening; and he lifted his eyes and looked, and there, the camels were coming.

Într'o seară, cînd Isaac ieşise să cugete în taină pe cîmp, a ridicat ochii, şi s'a uitat; şi iată că veneau nişte cămile.

64 T hen Rebekah lifted her eyes, and when she saw Isaac she dismounted from her camel;

Rebeca a ridicat şi ea ochii, a văzut pe Isaac, şi s'a dat jos de pe cămilă.

65 f or she had said to the servant, “Who is this man walking in the field to meet us?” The servant said, “It is my master.” So she took a veil and covered herself.

Şi a zis robului:,, Cine este omul acesta, care vine înaintea noastră pe cîmp?`` Robul a răspuns:,, Este stăpînul meu!`` Atunci ea şi -a luat măhrama, şi s'a acoperit.

66 A nd the servant told Isaac all the things that he had done.

Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe cari le făcuse.

67 T hen Isaac brought her into his mother Sarah’s tent; and he took Rebekah and she became his wife, and he loved her. So Isaac was comforted after his mother’s death.

Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, şi el a iubit -o. Astfel a fost mîngîiat Isaac pentru pierderea mamei sale.