1 N ow Abraham was old, advanced in age; and the Lord had blessed Abraham in every way.

Avraam era bătrîn, înaintat în vîrstă; şi Domnul binecuvîntase pe Avraam în orice lucru.

2 A braham said to his servant, the oldest of his household, who had charge of all that he owned, “ Please place your hand under my thigh,

Avraam a zis celui mai bătrîn rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui:,, Pune-ţi te rog, mîna subt coapsa mea;

3 a nd I will make you swear by the Lord, the God of heaven and the God of earth, that you shall not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, among whom I live,

şi te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pămîntului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în mijlocul cărora locuiesc,

4 b ut you will go to my country and to my relatives, and take a wife for my son Isaac.”

ci te vei duce în ţara şi la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac.``

5 T he servant said to him, “Suppose the woman is not willing to follow me to this land; should I take your son back to the land from where you came?”

Robul i -a răspuns:,, Poate că femeia n'are să vrea să mă urmeze în ţara aceasta; va trebui să duc oare pe fiul tău în ţara de unde ai ieşit tu?``

6 T hen Abraham said to him, “ Beware that you do not take my son back there!

Avraam i -a zis:,, Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo!

7 T he Lord, the God of heaven, who took me from my father’s house and from the land of my birth, and who spoke to me and who swore to me, saying, ‘ To your descendants I will give this land,’ He will send His angel before you, and you will take a wife for my son from there.

Domnul, Dumnezeul cerului, care m'a scos din casa tatălui meu şi din patria mea, care mi -a vorbit şi mi -a jurat, zicînd:,, Seminţei tale voi da ţara aceasta,`` va trimete pe Îngerul Său înaintea ta; şi de acolo vei lua o nevastă fiului meu.

8 B ut if the woman is not willing to follow you, then you will be free from this my oath; only do not take my son back there.”

Dacă femeia nu va vrea să te urmeze, vei fi dezlegat de jurămîntul acesta, pe care te pun să -l faci. Cu nici un chip să nu duci însă acolo pe fiul meu.``

9 S o the servant placed his hand under the thigh of Abraham his master, and swore to him concerning this matter.

Robul şi -a pus mîna subt coapsa stăpînului său Avraam, şi i -a jurat că are să păzească aceste lucruri.

10 T hen the servant took ten camels from the camels of his master, and set out with a variety of good things of his master’s in his hand; and he arose and went to Mesopotamia, to the city of Nahor.

Robul a luat zece cămile dintre cămilele stăpînului său, şi a plecat, avînd cu el toate lucrurile de preţ ale stăpînului său. S'a sculat, şi a plecat în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor.

11 H e made the camels kneel down outside the city by the well of water at evening time, the time when women go out to draw water.

A lăsat cămilele să se odihnească, în genunchi, afară din cetate, lîngă o fîntînă. Era seara, pe vremea cînd ies femeile să scoată apă.

12 H e said, “ O Lord, the God of my master Abraham, please grant me success today, and show lovingkindness to my master Abraham.

Şi a zis:,, Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbîndă astăzi, şi îndură-Te de stăpînul meu Avraam.

13 B ehold, I am standing by the spring, and the daughters of the men of the city are coming out to draw water;

Iată, stau lîngă izvorul acesta de apă, şi fetele oamenilor din cetate vin să scoată apă.

14 n ow may it be that the girl to whom I say, ‘Please let down your jar so that I may drink,’ and who answers, ‘Drink, and I will water your camels also’— may she be the one whom You have appointed for Your servant Isaac; and by this I will know that You have shown lovingkindness to my master.” Rebekah Is Chosen

Fă ca fata căreia îi voi zice:,, Pleacă-ţi vadra, te rog, ca să beau,`` şi care va răspunde:,, Bea, şi am să dau de băut şi cămilelor tale,`` să fie aceea, pe care ai rînduit -o Tu pentru robul Tău Isaac! Şi prin aceasta voi cunoaşte că Te-ai îndurat de stăpînul meu.``

15 B efore he had finished speaking, behold, Rebekah who was born to Bethuel the son of Milcah, the wife of Abraham’s brother Nahor, came out with her jar on her shoulder.

Nu sfîrşise el încă de vorbit, şi -a ieşit, cu vadra pe umăr, Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcăi, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam.

16 T he girl was very beautiful, a virgin, and no man had had relations with her; and she went down to the spring and filled her jar and came up.

Fata era foarte frumoasă; era fecioară, şi nici un bărbat n'avusese legături cu ea. Ea s'a pogorît la izvor, şi -a umplut vadra şi s'a suit iarăş.

17 T hen the servant ran to meet her, and said, “ Please let me drink a little water from your jar.”

Robul a alergat înaintea ei, şi a zis:,, Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta.``

18 S he said, “Drink, my lord”; and she quickly lowered her jar to her hand, and gave him a drink.

Bea, domnul meu,`` a răspuns ea. Şi s'a grăbit de a plecat vadra pe mînă, şi i -a dat să bea.

19 N ow when she had finished giving him a drink, she said, “I will draw also for your camels until they have finished drinking.”

După ce i -a dat şi a băut de s'a săturat, a zis:,, Am să scot apă şi pentru cămilele tale, pînă vor bea şi se vor sătura.``

20 S o she quickly emptied her jar into the trough, and ran back to the well to draw, and she drew for all his camels.

A vărsat în grabă vadra în adăpătoare, şi a alergat iarăş la fîntînă ca să scoată apă; şi a scos pentru toate cămilele lui.

21 M eanwhile, the man was gazing at her in silence, to know whether the Lord had made his journey successful or not.

Omul o privea cu mirare şi fără să zică nimic, ca să vadă dacă Domnul a făcut să -i izbutească sau nu călătoria.

22 W hen the camels had finished drinking, the man took a gold ring weighing a half-shekel and two bracelets for her wrists weighing ten shekels in gold,

Cînd s'au săturat cămilele de băut, omul a luat o verigă de aur, de greutatea unei jumătăţi de siclu şi două brăţări, grele de zece sicli de aur.

23 a nd said, “Whose daughter are you? Please tell me, is there room for us to lodge in your father’s house?”

Şi a zis:,, A cui fată eşti? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămînem peste noapte?``

24 S he said to him, “ I am the daughter of Bethuel, the son of Milcah, whom she bore to Nahor.”

Ea a răspuns:,, Eu sînt fata lui Betuel, fiul Milcăi şi al lui Nahor.``

25 A gain she said to him, “We have plenty of both straw and feed, and room to lodge in.”

Şi i -a zis mai departe:,, Avem paie şi nutreţ din belşug, şi este şi loc de găzduit peste noapte.``

26 T hen the man bowed low and worshiped the Lord.

Atunci omul a plecat capul, şi s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului,

27 H e said, “ Blessed be the Lord, the God of my master Abraham, who has not forsaken His lovingkindness and His truth toward my master; as for me, the Lord has guided me in the way to the house of my master’s brothers.”

zicînd:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, care n'a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpînul meu! Domnul m'a îndreptat în casa fraţilor stăpînului meu.``

28 T hen the girl ran and told her mother’s household about these things.

Fata a alergat şi a istorisit mamei sale acasă cele întîmplate.

29 N ow Rebekah had a brother whose name was Laban; and Laban ran outside to the man at the spring.

Rebeca avea un frate, numit Laban. Şi Laban a alergat afară la omul acela, la izvor.

30 W hen he saw the ring and the bracelets on his sister’s wrists, and when he heard the words of Rebekah his sister, saying, “ This is what the man said to me,” he went to the man; and behold, he was standing by the camels at the spring.

Văzuse veriga şi brăţările în mînile sorei sale, şi auzise pe soru-sa Rebeca spunînd:,, Aşa mi -a vorbit omul acela.`` A venit dar la omul acela, care stătea lîngă cămile la izvor,

31 A nd he said, “ Come in, blessed of the Lord! Why do you stand outside since I have prepared the house, and a place for the camels?”

şi a zis:,, Vino, binecuvîntatul Domnului! Pentruce stai afară? Am pregătit casa, şi am pregătit un loc pentru cămile.``

32 S o the man entered the house. Then Laban unloaded the camels, and he gave straw and feed to the camels, and water to wash his feet and the feet of the men who were with him.

Omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie şi nutreţ cămilelor şi a adus apă pentru spălat picioarele omului aceluia şi ale oamenilor cari erau cu el.

33 B ut when food was set before him to eat, he said, “I will not eat until I have told my business.” And he said, “Speak on.”

Apoi, i -a dat să mănînce. Dar el a zis:,, Nu mănînc pînă nu voi spune ce am de spus.``,, Vorbeşte!`` a zis Laban.

34 S o he said, “I am Abraham’s servant.

Atunci el a zis:,, Eu sînt robul lui Avraam.

35 T he Lord has greatly blessed my master, so that he has become rich; and He has given him flocks and herds, and silver and gold, and servants and maids, and camels and donkeys.

Domnul a umplut de binecuvîntări pe stăpînul meu, care a ajuns la mare propăşire. I -a dat oi şi boi, argint şi aur, robi şi roabe, cămile şi măgari.

36 N ow Sarah my master’s wife bore a son to my master in her old age, and he has given him all that he has.

Sara, nevasta stăpînului meu, a născut, la bătrîneţă, un fiu stăpînului meu; şi lui i -a dat el tot ce are.

37 M y master made me swear, saying, ‘You shall not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, in whose land I live;

Stăpînul meu m'a pus să jur, şi a zis:,, Să nu iei fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în ţara cărora locuiesc;

38 b ut you shall go to my father’s house and to my relatives, and take a wife for my son.’

ci să te duci în casa tatălui meu şi la rudele mele, ca deacolo să iei nevastă fiului meu.``

39 I said to my master, ‘Suppose the woman does not follow me.’

Eu am zis stăpînului meu:,, Poatecă femeia n'are să vrea să mă urmeze.``

40 H e said to me, ‘ The Lord, before whom I have walked, will send His angel with you to make your journey successful, and you will take a wife for my son from my relatives and from my father’s house;

Şi el mi -a răspuns:,, Domnul, înaintea căruia umblu, va trimete pe Îngerul Său cu tine, şi-ţi va da izbîndă în călătorie, şi vei lua fiului meu o nevastă din rudele şi din casa tatălui meu.

41 t hen you will be free from my oath, when you come to my relatives; and if they do not give her to you, you will be free from my oath.’

Vei fi deslegat de jurămîntul pe care mi -l faci, dacă te vei duce la rudele mele; şi dacă nu ţi -o vor da, vei fi deslegat de jurămîntul pe care mi -l faci.``

42 “ So I came today to the spring, and said, ‘O Lord, the God of my master Abraham, if now You will make my journey on which I go successful;

Eu am ajuns azi la izvor, şi am zis:,, Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, dacă binevoieşti să-mi dai izbîndă în călătoria pe care o fac,

43 b ehold, I am standing by the spring, and may it be that the maiden who comes out to draw, and to whom I say, “ Please let me drink a little water from your jar”;

iată, eu stau la izvorul de apă, şi fata care va ieşi să scoată apă, şi căreia îi voi zice:,, Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta,``

44 a nd she will say to me, “You drink, and I will draw for your camels also”; let her be the woman whom the Lord has appointed for my master’s son.’

şi care îmi va răspunde:,, Bea tu însuţi, şi voi da de băut şi cămilelor tale,`` fata aceea să fie nevasta pe care a rînduit -o Domnul pentru fiul stăpînului meu!``

45 “ Before I had finished speaking in my heart, behold, Rebekah came out with her jar on her shoulder, and went down to the spring and drew, and I said to her, ‘Please let me drink.’

Înainte de a sfîrşi de vorbit în inima mea, iată că a ieşit Rebeca, cu vadra pe umăr, s'a coborît la izvor, şi a scos apă. Eu i-am zis:,, Dă-mi să beau, te rog.``

46 S he quickly lowered her jar from her shoulder, and said, ‘ Drink, and I will water your camels also’; so I drank, and she watered the camels also.

Ea s'a grăbit, şi -a plecat vadra deasupra umărului, şi a zis:,, Bea, şi voi da de băut şi cămilelor tale.`` Am băut, şi a dat de băut şi cămilelor mele.

47 T hen I asked her, and said, ‘Whose daughter are you?’ And she said, ‘The daughter of Bethuel, Nahor’s son, whom Milcah bore to him’; and I put the ring on her nose, and the bracelets on her wrists.

Eu am întrebat -o, şi am zis:,, A cui fată eşti?`` Ea a răspuns:,, Sînt fata lui Betuel, fiul lui Nahor şi al Milcăi.`` I-am pus veriga în nas, şi brăţările la mîni.

48 A nd I bowed low and worshiped the Lord, and blessed the Lord, the God of my master Abraham, who had guided me in the right way to take the daughter of my master’s kinsman for his son.

Apoi am plecat capul, m'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, şi am binecuvîntat pe Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, că m'a călăuzit pe calea cea dreaptă, ca să iau pe fata fratelui stăpînului meu pentru fiul lui.

49 S o now if you are going to deal kindly and truly with my master, tell me; and if not, let me know, that I may turn to the right hand or the left.”

Acum, dacă voiţi să arătaţi bunăvoinţă şi credincioşie faţă de stăpînul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi iarăş, ca să mă îndrept la dreapta sau la stînga.``

50 T hen Laban and Bethuel replied, “ The matter comes from the Lord; so we cannot speak to you bad or good.

Laban şi Betuel, drept răspuns, au zis:,, Dela Domnul vine lucrul acesta; noi nu-ţi mai putem spune nici rău nici bine.

51 H ere is Rebekah before you, take her and go, and let her be the wife of your master’s son, as the Lord has spoken.”

Iată, Rebeca este înaintea ta; ia -o şi du-te, ca să fie nevasta fiului stăpînului tău, cum a spus Domnul.``

52 W hen Abraham’s servant heard their words, he bowed himself to the ground before the Lord.

Cînd a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului.

53 T he servant brought out articles of silver and articles of gold, and garments, and gave them to Rebekah; he also gave precious things to her brother and to her mother.

Şi robul a scos scule de argint, scule de aur, şi îmbrăcăminte, pe cari le -a dat Rebecii; a dat de asemenea daruri bogate fratelui său şi mamei sale.

54 T hen he and the men who were with him ate and drank and spent the night. When they arose in the morning, he said, “ Send me away to my master.”

După aceea, au mîncat şi au băut, el şi oamenii cari erau împreună cu el şi s'au culcat. Dimineaţa cînd s'au sculat, robul a zis:,, Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpînul meu.``

55 B ut her brother and her mother said, “ Let the girl stay with us a few days, say ten; afterward she may go.”

Fratele şi mama fetei au zis:,, Fata să mai rămînă cîtva timp cu noi, măcar vreo zece zile: pe urmă, poate să plece.``

56 H e said to them, “Do not delay me, since the Lord has prospered my way. Send me away that I may go to my master.”

El le -a răspuns:,, Nu mă opriţi, fiindcă Domnul mi -a dat izbîndă în călătoria mea; lăsaţi-mă să plec, şi să mă duc la stăpînul meu.``

57 A nd they said, “We will call the girl and consult her wishes.”

Atunci ei au răspuns:,, Să chemăm pe fată, şi s'o întrebăm.``

58 T hen they called Rebekah and said to her, “Will you go with this man?” And she said, “I will go.”

Au chemat dar pe Rebeca, şi i-au zis:,, Vrei să te duci cu omul acesta?``,, Da, vreau,`` a răspuns ea.

59 T hus they sent away their sister Rebekah and her nurse with Abraham’s servant and his men.

Şi au lăsat pe sora lor Rebeca să plece cu doica ei, cu robul lui Avraam şi cu oamenii lui.

60 T hey blessed Rebekah and said to her, “May you, our sister, Become thousands of ten thousands, And may your descendants possess The gate of those who hate them.”

Au binecuvîntat pe Rebeca, şi i-au zis:,, O, sora noastră, să ajungi mama a mii de zeci de mii, şi sămînţa ta să stăpînească cetăţile vrăjmaşilor săi!``

61 T hen Rebekah arose with her maids, and they mounted the camels and followed the man. So the servant took Rebekah and departed. Isaac Marries Rebekah

Rebeca s'a sculat, împreună cu slujnicele ei, au încălecat pe cămile, şi au urmat pe omul acela. Robul a luat pe Rebeca, şi a plecat.

62 N ow Isaac had come from going to Beer-lahai-roi; for he was living in the Negev.

Isaac se întorsese dela fîntîna,, Lahai-Roi,`` căci locuia în ţara de meazăzi.

63 I saac went out to meditate in the field toward evening; and he lifted up his eyes and looked, and behold, camels were coming.

Într'o seară, cînd Isaac ieşise să cugete în taină pe cîmp, a ridicat ochii, şi s'a uitat; şi iată că veneau nişte cămile.

64 R ebekah lifted up her eyes, and when she saw Isaac she dismounted from the camel.

Rebeca a ridicat şi ea ochii, a văzut pe Isaac, şi s'a dat jos de pe cămilă.

65 S he said to the servant, “Who is that man walking in the field to meet us?” And the servant said, “He is my master.” Then she took her veil and covered herself.

Şi a zis robului:,, Cine este omul acesta, care vine înaintea noastră pe cîmp?`` Robul a răspuns:,, Este stăpînul meu!`` Atunci ea şi -a luat măhrama, şi s'a acoperit.

66 T he servant told Isaac all the things that he had done.

Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe cari le făcuse.

67 T hen Isaac brought her into his mother Sarah’s tent, and he took Rebekah, and she became his wife, and he loved her; thus Isaac was comforted after his mother’s death.

Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, şi el a iubit -o. Astfel a fost mîngîiat Isaac pentru pierderea mamei sale.