1 N ow after this the Lord appointed seventy others, and sent them in pairs ahead of Him to every city and place where He Himself was going to come.

După aceea Domnul a mai rînduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile, pe unde avea să treacă El.

2 A nd He was saying to them, “ The harvest is plentiful, but the laborers are few; therefore beseech the Lord of the harvest to send out laborers into His harvest.

Şi le -a zis:,, Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

3 G o; behold, I send you out as lambs in the midst of wolves.

Duceţi-vă; iată, vă trimet ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

4 C arry no money belt, no bag, no shoes; and greet no one on the way.

Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte, şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum.

5 W hatever house you enter, first say, ‘Peace be to this house.’

În orice casă veţi intra, să ziceţi întîi:,, Pacea să fie peste casa aceasta!``

6 I f a man of peace is there, your peace will rest on him; but if not, it will return to you.

Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămînea peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.

7 S tay in that house, eating and drinking what they give you; for the laborer is worthy of his wages. Do not keep moving from house to house.

Să rămîneţi în casa aceea, şi să mîncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă.

8 W hatever city you enter and they receive you, eat what is set before you;

În oricare cetate veţi intra şi unde vă vor primi oamenii, să mîncaţi ce vi se va pune înainte;

9 a nd heal those in it who are sick, and say to them, ‘ The kingdom of God has come near to you.’

să vindecaţi pe bolnavii cari vor fi acolo, şi să le ziceţi:,,Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

10 B ut whatever city you enter and they do not receive you, go out into its streets and say,

Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei, şi să ziceţi:

11 ‘ Even the dust of your city which clings to our feet we wipe off in protest against you; yet be sure of this, that the kingdom of God has come near.’

Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră, care s'a lipit de picioarele noastre; totuş să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

12 I say to you, it will be more tolerable in that day for Sodom than for that city.

Eu vă spun că, în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decît pentru cetatea aceea.

13 “ Woe to you, Chorazin! Woe to you, Bethsaida! For if the miracles had been performed in Tyre and Sidon which occurred in you, they would have repented long ago, sitting in sackcloth and ashes.

Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon lucrările puternice cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit stînd în sac şi cenuşă.

14 B ut it will be more tolerable for Tyre and Sidon in the judgment than for you.

De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi.

15 A nd you, Capernaum, will not be exalted to heaven, will you? You will be brought down to Hades!

Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă în Locuinţa morţilor.

16 “ The one who listens to you listens to Me, and the one who rejects you rejects Me; and he who rejects Me rejects the One who sent Me.” The Happy Results

Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine, nesocoteşte pe Cel ce M'a trimes pe Mine.``

17 T he seventy returned with joy, saying, “Lord, even the demons are subject to us in Your name.”

Cei şaptezeci s'au întors plini de bucurie, şi au zis:,, Doamne, chiar şi dracii ne sînt supuşi în Numele Tău.``

18 A nd He said to them, “I was watching Satan fall from heaven like lightning.

Isus le -a zis:,, Am văzut pe Satana căzînd ca un fulger din cer.``

19 B ehold, I have given you authority to tread on serpents and scorpions, and over all the power of the enemy, and nothing will injure you.

Iată că v'am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.

20 N evertheless do not rejoice in this, that the spirits are subject to you, but rejoice that your names are recorded in heaven.”

Totuş, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sînt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sînt scrise în ceruri.``

21 A t that very time He rejoiced greatly in the Holy Spirit, and said, “I praise You, O Father, Lord of heaven and earth, that You have hidden these things from the wise and intelligent and have revealed them to infants. Yes, Father, for this way was well-pleasing in Your sight.

În ceasul acela, Isus S'a bucurat în Duhul Sfînt, şi a zis:,, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului; Te laud pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.``

22 A ll things have been handed over to Me by My Father, and no one knows who the Son is except the Father, and who the Father is except the Son, and anyone to whom the Son wills to reveal Him.”

Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.``

23 T urning to the disciples, He said privately, “Blessed are the eyes which see the things you see,

Apoi S'a întors spre ucenici, şi le -a spus de o parte:,, Ferice de ochii cari văd lucrurile, pe cari le vedeţi voi!

24 f or I say to you, that many prophets and kings wished to see the things which you see, and did not see them, and to hear the things which you hear, and did not hear them.”

Căci vă spun că mulţi prooroci şi împăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n'au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n'au auzit.``

25 A nd a lawyer stood up and put Him to the test, saying, “Teacher, what shall I do to inherit eternal life?”

Un învăţător al Legii s'a sculat să ispitească pe Isus şi I -a zis:,,Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

26 A nd He said to him, “What is written in the Law? How does it read to you?”

Isus i -a zis:,, Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?``

27 A nd he answered, “ You shall love the Lord your God with all your heart, and with all your soul, and with all your strength, and with all your mind; and your neighbor as yourself.”

El a răspuns:,, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

28 A nd He said to him, “You have answered correctly; do this and you will live.”

Bine ai răspuns``, i -a zis Isus;,, fă aşa, şi vei avea viaţa vecinică.``

29 B ut wishing to justify himself, he said to Jesus, “And who is my neighbor?” The Good Samaritan

Dar el, care vroia să se îndreptăţească, a zis lui Isus:,,Şi cine este aproapele meu?``

30 J esus replied and said, “A man was going down from Jerusalem to Jericho, and fell among robbers, and they stripped him and beat him, and went away leaving him half dead.

Isus a luat din nou cuvîntul, şi a zis:,, Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tîlhari, cari l-au desbrăcat, l-au jăfuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.

31 A nd by chance a priest was going down on that road, and when he saw him, he passed by on the other side.

Din întîmplare, se cobora pe acelaş drum un preot; şi, cînd a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.

32 L ikewise a Levite also, when he came to the place and saw him, passed by on the other side.

Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi cînd l -a văzut, a trecut înainte pe alături.

33 B ut a Samaritan, who was on a journey, came upon him; and when he saw him, he felt compassion,

Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi cînd l -a văzut, i s'a făcut milă de el.

34 a nd came to him and bandaged up his wounds, pouring oil and wine on them; and he put him on his own beast, and brought him to an inn and took care of him.

S'a apropiat de i -a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l -a pus pe dobitocul lui, l -a dus la un han, şi a îngrijit de el.

35 O n the next day he took out two denarii and gave them to the innkeeper and said, ‘Take care of him; and whatever more you spend, when I return I will repay you.’

A doua zi, cînd a pornit la drum, a scos doi lei, i -a dat hangiului, şi i -a zis:,, Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întorcere.``

36 W hich of these three do you think proved to be a neighbor to the man who fell into the robbers’ hands ?”

Care dintr'aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tîlhari?``

37 A nd he said, “The one who showed mercy toward him.” Then Jesus said to him, “Go and do the same.” Martha and Mary

Celce şi -a făcut milă cu el``, a răspuns învăţătorul Legii.,, Du-te de fă şi tu la fel``, i -a zis Isus.

38 N ow as they were traveling along, He entered a village; and a woman named Martha welcomed Him into her home.

Pe cînd era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într'un sat. Şi o femeie, numită Marta, L -a primit în casa ei.

39 S he had a sister called Mary, who was seated at the Lord’s feet, listening to His word.

Ea avea o soră numită Maria, care s'a aşezat jos la picioarele Domnului, şi asculta cuvintele Lui.

40 B ut Martha was distracted with all her preparations; and she came up to Him and said, “Lord, do You not care that my sister has left me to do all the serving alone? Then tell her to help me.”

Marta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El, şi I -a zis:,, Doamne, nu-Ţi pasă că soru-mea m'a lăsat să slujesc singură? Zi -i dar să-mi ajute.``

41 B ut the Lord answered and said to her, “ Martha, Martha, you are worried and bothered about so many things;

Drept răspuns, Isus i -a zis:,, Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămînţi tu,

42 b ut only one thing is necessary, for Mary has chosen the good part, which shall not be taken away from her.”

dar un singur lucru trebuieşte. Maria şi -a ales partea cea bună, care nu i se va lua.``