1 T hen Job answered,

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

2 “ I have heard many such things; Sorry comforters are you all.

Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.

3 “ Is there no limit to windy words? Or what plagues you that you answer?

Cînd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?

4 “ I too could speak like you, If I were in your place. I could compose words against you And shake my head at you.

Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V'aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,

5 “ I could strengthen you with my mouth, And the solace of my lips could lessen your pain. Job Says God Shattered Him

v'aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?

6 “ If I speak, my pain is not lessened, And if I hold back, what has left me?

Dacă vorbesc, durerea nu mi s'alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?

7 “ But now He has exhausted me; You have laid waste all my company.

Dar acum, vai! El m'a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa!

8 “ You have shriveled me up, It has become a witness; And my leanness rises up against me, It testifies to my face.

M'ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.

9 “ His anger has torn me and hunted me down, He has gnashed at me with His teeth; My adversary glares at me.

Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.

10 “ They have gaped at me with their mouth, They have slapped me on the cheek with contempt; They have massed themselves against me.

Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.

11 “ God hands me over to ruffians And tosses me into the hands of the wicked.

Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.

12 “ I was at ease, but He shattered me, And He has grasped me by the neck and shaken me to pieces; He has also set me up as His target.

Eram liniştit, şi m'a scuturat, m'a apucat de ceafă şi m'a zdrobit, a tras asupra mea ca într'o ţintă.

13 “ His arrows surround me. Without mercy He splits my kidneys open; He pours out my gall on the ground.

Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,

14 “ He breaks through me with breach after breach; He runs at me like a warrior.

mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.

15 “ I have sewed sackcloth over my skin And thrust my horn in the dust.

Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.

16 “ My face is flushed from weeping, And deep darkness is on my eyelids,

Plînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.

17 A lthough there is no violence in my hands, And my prayer is pure.

Totuş n'am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.

18 “ O earth, do not cover my blood, And let there be no resting place for my cry.

Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n'aibă margine!

19 “ Even now, behold, my witness is in heaven, And my advocate is on high.

Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.

20 “ My friends are my scoffers; My eye weeps to God.

Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,

21 “ O that a man might plead with God As a man with his neighbor!

să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.

22 “ For when a few years are past, I shall go the way of no return.

Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.