1 I n Iconium they entered the synagogue of the Jews together, and spoke in such a manner that a large number of people believed, both of Jews and of Greeks.

În Iconia, Pavel şi Barnaba au intrat în sinagoga Iudeilor, şi au vorbit în aşa fel că o mare mulţime de Iudei şi de Greci au crezut.

2 B ut the Jews who disbelieved stirred up the minds of the Gentiles and embittered them against the brethren.

Dar Iudeii cari n'au crezut, au întărîtat şi au răzvrătit sufletele Neamurilor împotriva fraţilor.

3 T herefore they spent a long time there speaking boldly with reliance upon the Lord, who was testifying to the word of His grace, granting that signs and wonders be done by their hands.

Totuş au rămas destul de multă vreme în Iconia şi vorbeau cu îndrăzneală în Domnul, care adeverea Cuvîntul privitor la harul Său, şi îngăduia să se facă semne şi minuni prin mînile lor.

4 B ut the people of the city were divided; and some sided with the Jews, and some with the apostles.

Mulţimea din cetate s'a desbinat: unii erau cu Iudeii, alţii cu apostolii.

5 A nd when an attempt was made by both the Gentiles and the Jews with their rulers, to mistreat and to stone them,

Neamurile şi Iudeii, în învoire cu mai marii lor, s'au pus în mişcare, că să -i batjocorească şi să -i ucidă cu pietre.

6 t hey became aware of it and fled to the cities of Lycaonia, Lystra and Derbe, and the surrounding region;

Pavel şi Barnaba au înţeles lucrul acesta, şi au fugit în cetăţile Licaoniei: Listra şi Derbe, şi în ţinutul de primprejur.

7 a nd there they continued to preach the gospel.

Şi au propovăduit Evanghelia acolo.

8 A t Lystra a man was sitting who had no strength in his feet, lame from his mother’s womb, who had never walked.

În Listra era un om neputincios de picioare, olog din naştere, care nu umblase niciodată.

9 T his man was listening to Paul as he spoke, who, when he had fixed his gaze on him and had seen that he had faith to be made well,

El şedea jos şi asculta pe Pavel cînd vorbea. Pavel s'a uitat ţintă la el, şi fiindcă a văzut că are credinţă ca să fie tămăduit,

10 s aid with a loud voice, “Stand upright on your feet.” And he leaped up and began to walk.

a zis cu glas tare:,, Scoală-te drept în picioare.`` Şi el s'a sculat dintr'o săritură, şi a început să umble.

11 W hen the crowds saw what Paul had done, they raised their voice, saying in the Lycaonian language, “ The gods have become like men and have come down to us.”

La vederea celor făcute de Pavel, noroadele şi-au ridicat glasul, şi au zis în limba licaoneană:,, Zeii s'au pogorît la noi în chip omenesc.``

12 A nd they began calling Barnabas, Zeus, and Paul, Hermes, because he was the chief speaker.

Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe Pavel Mercur, pentrucă mînuia cuvîntul.

13 T he priest of Zeus, whose temple was just outside the city, brought oxen and garlands to the gates, and wanted to offer sacrifice with the crowds.

Preotul lui Jupiter, al cărui templu era la intrarea cetăţii, a adus tauri şi cununi înaintea porţilor, şi voia să le aducă jertfă, împreună cu noroadele.

14 B ut when the apostles Barnabas and Paul heard of it, they tore their robes and rushed out into the crowd, crying out

Apostolii Barnaba şi Pavel, cînd au auzit lucrul acesta, şi-au rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului, şi au strigat:

15 a nd saying, “Men, why are you doing these things? We are also men of the same nature as you, and preach the gospel to you that you should turn from these vain things to a living God, who made the heaven and the earth and the sea and all that is in them.

Oamenilor, de ce faceţi lucrul acesta? Şi noi sîntem oameni de aceeaş fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceţi dela aceste lucruri deşerte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pămîntul şi marea, şi tot ce este în ele.

16 I n the generations gone by He permitted all the nations to go their own ways;

El, în veacurile trecute, a lăsat pe toate Neamurile să umble pe căile lor,

17 a nd yet He did not leave Himself without witness, in that He did good and gave you rains from heaven and fruitful seasons, satisfying your hearts with food and gladness.”

măcar că, drept vorbind, nu s'a lăsat fără mărturie, întrucît v'a făcut bine, v'a trimes ploi din cer, şi timpuri roditoare, v'a dat hrană din belşug, şi v'a umplut inimile de bucurie.``

18 E ven saying these things, with difficulty they restrained the crowds from offering sacrifice to them.

Abia au putut să împiedice, cu vorbele acestea, pe noroade, să le aducă jertfă.

19 B ut Jews came from Antioch and Iconium, and having won over the crowds, they stoned Paul and dragged him out of the city, supposing him to be dead.

Atunci au venit pe neaşteptate din Antiohia şi Iconia nişte Iudei, cari au aţîţat pe noroade. Aceştia, după ce au împroşcat pe Pavel cu pietre, l-au tîrît afară din cetate, crezînd că a murit.

20 B ut while the disciples stood around him, he got up and entered the city. The next day he went away with Barnabas to Derbe.

Cînd l-au înconjurat însă ucenicii, Pavel s'a sculat şi a intrat în cetate. A doua zi, a plecat cu Barnaba la Derbe.

21 A fter they had preached the gospel to that city and had made many disciples, they returned to Lystra and to Iconium and to Antioch,

După ce au propovăduit Evanghelia în cetatea aceasta, şi au făcut mulţi ucenici, s'au întors la Listra, la Iconia şi la Antiohia,

22 s trengthening the souls of the disciples, encouraging them to continue in the faith, and saying, “ Through many tribulations we must enter the kingdom of God.”

întărind sufletele ucenicilor. El îi îndemna să stăruie în credinţă şi spunea că în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.

23 W hen they had appointed elders for them in every church, having prayed with fasting, they commended them to the Lord in whom they had believed.

Au rînduit presbiteri în fiecare Biserică, şi după ce s'au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mîna Domnului, în care crezuseră.

24 T hey passed through Pisidia and came into Pamphylia.

Au trecut apoi prin Pisidia, au venit în Pamfilia,

25 W hen they had spoken the word in Perga, they went down to Attalia.

au vestit Cuvîntul în Perga, şi s'au pogorît la Atalia.

26 F rom there they sailed to Antioch, from which they had been commended to the grace of God for the work that they had accomplished.

De acolo au mers cu corabia la Antiohia, de unde fuseseră încredinţaţi în grija harului lui Dumnezeu, pentru lucrarea, pe care o săvîrşiseră.

27 W hen they had arrived and gathered the church together, they began to report all things that God had done with them and how He had opened a door of faith to the Gentiles.

După venirea lor, au adunat Biserica, şi au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei, şi cum deschisese Neamurilor uşa credinţei.

28 A nd they spent a long time with the disciples.

Şi au rămas destul de multă vreme acolo cu ucenicii.