1 N ow it came about when Solomon had finished building the house of the Lord, and the king’s house, and all that Solomon desired to do,

Cînd a isprăvit Solomon de zidit Casa Domnului, casa împăratului şi tot ce a găsit cu cale să facă,

2 t hat the Lord appeared to Solomon a second time, as He had appeared to him at Gibeon.

Domnul S'a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la Gabaon.

3 T he Lord said to him, “ I have heard your prayer and your supplication, which you have made before Me; I have consecrated this house which you have built by putting My name there forever, and My eyes and My heart will be there perpetually.

Şi Domnul i -a zis:,,Îţi ascult rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut -o, sfinţesc casa aceasta pe care ai zidit -o ca să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, şi ochii Mei şi inima Mea vor fi acolo pe vecie.

4 A s for you, if you will walk before Me as your father David walked, in integrity of heart and uprightness, doing according to all that I have commanded you and will keep My statutes and My ordinances,

Şi tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată şi cu neprihănire, făcînd tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,

5 t hen I will establish the throne of your kingdom over Israel forever, just as I promised to your father David, saying, ‘ You shall not lack a man on the throne of Israel.’

voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei tale în Israel, cum am spus tatălui tău David, cînd am zis:, Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel.`

6 “ But if you or your sons indeed turn away from following Me, and do not keep My commandments and My statutes which I have set before you, and go and serve other gods and worship them,

Dar dacă vă veţi abate dela Mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi poruncile Mele şi legile Mele pe cari vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor,

7 t hen I will cut off Israel from the land which I have given them, and the house which I have consecrated for My name, I will cast out of My sight. So Israel will become a proverb and a byword among all peoples.

voi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat -o, voi lepăda dela Mine casa pe care am sfinţit -o Numelui Meu, şi Israel va ajunge de rîs şi de pomină printre toate popoarele.

8 A nd this house will become a heap of ruins; everyone who passes by will be astonished and hiss and say, ‘ Why has the Lord done thus to this land and to this house?’

Şi oricît de înaltă este casa aceasta, oricine va trece pe lîngă ea, va rămînea încremenit şi va fluiera. Şi va zice:, Pentruce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?`

9 A nd they will say, ‘ Because they forsook the Lord their God, who brought their fathers out of the land of Egypt, and adopted other gods and worshiped them and served them, therefore the Lord has brought all this adversity on them.’” Cities Given to Hiram

Şi i se va răspunde:, Pentrucă au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentrucă s'au alipit de alţi dumnezei, s'au închinat înaintea lor şi le-au slujit; de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.``

10 I t came about at the end of twenty years in which Solomon had built the two houses, the house of the Lord and the king’s house

După douăzeci de ani Solomon zidise cele două case, Casa Domnului şi casa împăratului.

11 ( Hiram king of Tyre had supplied Solomon with cedar and cypress timber and gold according to all his desire), then King Solomon gave Hiram twenty cities in the land of Galilee.

Atunci, fiindcă Hiram, împăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos, şi aur, cît a voit, împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

12 S o Hiram came out from Tyre to see the cities which Solomon had given him, and they did not please him.

Hiram a ieşit din Tir, să vadă cetăţile pe cari i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut,

13 H e said, “What are these cities which you have given me, my brother?” So they were called the land of Cabul to this day.

şi a zis:,, Ce cetăţi mi-ai dat, frate?`` Şi le -a numit ţara Cabul, nume pe care l-au păstrat pînă în ziua de azi.

14 A nd Hiram sent to the king 120 talents of gold.

Hiram trimesese împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur.

15 N ow this is the account of the forced labor which King Solomon levied to build the house of the Lord, his own house, the Millo, the wall of Jerusalem, Hazor, Megiddo, and Gezer.

Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe cari i -a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului şi a casei sale Milo, şi a zidului Ierusalimului, Haţorului, Meghidoului şi Ghezerului.

16 F or Pharaoh king of Egypt had gone up and captured Gezer and burned it with fire, and killed the Canaanites who lived in the city, and had given it as a dowry to his daughter, Solomon’s wife.

Faraon, împăratul Egiptului, venise şi cucerise Ghezerul, îi dăduse foc, şi omorîse pe Cananiţii cari locuiau în cetate. Apoi îl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon.

17 S o Solomon rebuilt Gezer and the lower Beth-horon

Şi Solomon a zidit Ghezerul, Bet-Horonul de jos,

18 a nd Baalath and Tamar in the wilderness, in the land of Judah,

Baalatul şi Tadmorul, în pustia ţării,

19 a nd all the storage cities which Solomon had, even the cities for his chariots and the cities for his horsemen, and all that it pleased Solomon to build in Jerusalem, in Lebanon, and in all the land under his rule.

toate cetăţile slujindu -i ca magazii şi fiind ale lui, cetăţile pentru cară, cetăţile pentru călărime, şi tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, şi în toată ţara peste care împărăţea.

20 A s for all the people who were left of the Amorites, the Hittites, the Perizzites, the Hivites and the Jebusites, who were not of the sons of Israel,

Iar pe tot poporul care mai rămăsese din Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Heviţi şi Iebusiţi, ne făcînd parte din copiii lui Israel,

21 t heir descendants who were left after them in the land whom the sons of Israel were unable to destroy utterly, from them Solomon levied forced laborers, even to this day.

pe urmaşii lor, cari mai rămăseseră după ei în ţară şi pe cari copiii lui Israel nu -i putuseră nimici cu desăvîrşire, Solomon i -a luat ca robi de corvoadă, şi aşa au fost pînă în ziua de astăzi.

22 B ut Solomon did not make slaves of the sons of Israel; for they were men of war, his servants, his princes, his captains, his chariot commanders, and his horsemen.

Dar Solomon n'a întrebuinţat ca robi de corvoadă pe copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cîrmuitorii carălor şi călărimii lui.

23 T hese were the chief officers who were over Solomon’s work, five hundred and fifty, who ruled over the people doing the work.

Căpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau în număr de cinci sute cincizeci, însărcinaţi să privegheze pe lucrători.

24 A s soon as Pharaoh’s daughter came up from the city of David to her house which Solomon had built for her, then he built the Millo.

Fata lui Faraon s'a suit din cetatea lui David în casa ei, pe care i -o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo.

25 N ow three times in a year Solomon offered burnt offerings and peace offerings on the altar which he built to the Lord, burning incense with them on the altar which was before the Lord. So he finished the house.

Solomon aducea de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de mulţămire pe altarul pe care -l zidise Domnului, şi ardea tămîie pe cel care era înaintea Domnului. Şi a isprăvit astfel casa.

26 K ing Solomon also built a fleet of ships in Ezion-geber, which is near Eloth on the shore of the Red Sea, in the land of Edom.

Împăratul Solomon a mai făcut şi corăbii la Eţion-Gheber, lîngă Elot, pe ţărmurile mării Roşii, în ţara Edomului.

27 A nd Hiram sent his servants with the fleet, sailors who knew the sea, along with the servants of Solomon.

Şi Hiram a trimes cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe înşişi slujitorii lui, marinari cari cunoşteau marea.

28 T hey went to Ophir and took four hundred and twenty talents of gold from there, and brought it to King Solomon.

S'au dus la Ofir, şi au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe cari i-au adus împăratului Solomon.