1 B elshazzar the king held a great feast for a thousand of his nobles, and he was drinking wine in the presence of the thousand.

Împăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ celor o mie de mai mari ai lui, şi a băut vin înaintea lor.

2 W hen Belshazzar tasted the wine, he gave orders to bring the gold and silver vessels which Nebuchadnezzar his father had taken out of the temple which was in Jerusalem, so that the king and his nobles, his wives and his concubines might drink from them.

Şi în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadneţar din Templul dela Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

3 T hen they brought the gold vessels that had been taken out of the temple, the house of God which was in Jerusalem; and the king and his nobles, his wives and his concubines drank from them.

Au adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi au băut din ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

4 T hey drank the wine and praised the gods of gold and silver, of bronze, iron, wood and stone.

Au băut vin, şi au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă şi de fer, de lemn şi de piatră.

5 S uddenly the fingers of a man’s hand emerged and began writing opposite the lampstand on the plaster of the wall of the king’s palace, and the king saw the back of the hand that did the writing.

În clipa aceea, s'au arătat degetele unei mîni de om, şi au scris, în faţa sfeşnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris.

6 T hen the king’s face grew pale and his thoughts alarmed him, and his hip joints went slack and his knees began knocking together.

Atunci împăratul a îngălbenit, şi gîndurile atît l-au tulburat că i s'au desfăcut încheieturile şoldurilor, şi genunchii i s'au izbit unul de altul.

7 T he king called aloud to bring in the conjurers, the Chaldeans and the diviners. The king spoke and said to the wise men of Babylon, “Any man who can read this inscription and explain its interpretation to me shall be clothed with purple and have a necklace of gold around his neck, and have authority as third ruler in the kingdom.”

Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii şi ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul şi a zis înţelepţilor Babilonului:,, Oricine va putea citi scrisoarea aceasta şi mi -o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor de aur la gît, şi va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.``

8 T hen all the king’s wise men came in, but they could not read the inscription or make known its interpretation to the king.

Toţi înţelepţii împăratului au intrat, dar n'au putut nici să citească scrisoarea şi nici s'o tîlcuiască împăratului.

9 T hen King Belshazzar was greatly alarmed, his face grew even paler, and his nobles were perplexed.

Din pricina aceasta împăratul Belşaţar s'a spăimîntat foarte tare, faţa i s'a îngălbenit şi mai marii lui au rămas încremeniţi.

10 T he queen entered the banquet hall because of the words of the king and his nobles; the queen spoke and said, “ O king, live forever! Do not let your thoughts alarm you or your face be pale.

Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi mai marilor lui, a intrat în odaia ospăţului, a luat cuvîntul şi a vorbit astfel:,, Să trăieşti vecinic, împărate! Să nu te turbure gîndurile tale, şi să nu ţi se îngălbenească faţa!

11 T here is a man in your kingdom in whom is a spirit of the holy gods; and in the days of your father, illumination, insight and wisdom like the wisdom of the gods were found in him. And King Nebuchadnezzar, your father, your father the king, appointed him chief of the magicians, conjurers, Chaldeans and diviners.

În împărăţia ta este un om, care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi; şi pe vremea tatălui tău, s'au găsit la el lumini, pricepere şi o înţelepciune dumnezeiască. De aceea împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, da, tatăl tău, împărate, l -a pus mai mare peste vrăjitori, cititori în stele, Haldei, ghicitori,

12 T his was because an extraordinary spirit, knowledge and insight, interpretation of dreams, explanation of enigmas and solving of difficult problems were found in this Daniel, whom the king named Belteshazzar. Let Daniel now be summoned and he will declare the interpretation.” Daniel Interprets Handwriting on the Wall

şi anume, pentrucă s'a găsit la el, la Daniel, numit de împărat Beltşaţar, un duh înalt, ştiinţă şi pricepere, putinţa să tîlcuiască visele, să lămurească întrebările grele, şi să deslege lucrurile încîlcite. Să fie chemat dar Daniel, şi el îţi va da tîlcuirea!``

13 T hen Daniel was brought in before the king. The king spoke and said to Daniel, “Are you that Daniel who is one of the exiles from Judah, whom my father the king brought from Judah?

Atunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a luat cuvîntul, şi a zis lui Daniel:,, Tu eşti Daniel acela, unul din prinşii de război ai lui Iuda, pe cari i -a adus aici din Iuda, tatăl meu împăratul?

14 N ow I have heard about you that a spirit of the gods is in you, and that illumination, insight and extraordinary wisdom have been found in you.

Am aflat despre tine că ai în tine duhul dumnezeilor, şi că la tine se găsesc lumini, pricepere, şi o înţelepciune nemaipomenită.

15 J ust now the wise men and the conjurers were brought in before me that they might read this inscription and make its interpretation known to me, but they could not declare the interpretation of the message.

Au adus înaintea mea pe înţelepţi şi pe cititorii în stele, ca să citească scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuiască; dar n'au putut să tîlcuiască aceste cuvinte.

16 B ut I personally have heard about you, that you are able to give interpretations and solve difficult problems. Now if you are able to read the inscription and make its interpretation known to me, you will be clothed with purple and wear a necklace of gold around your neck, and you will have authority as the third ruler in the kingdom.”

Am aflat că tu poţi să tîlcuieşti şi să deslegi întrebări grele; acum, dacă vei putea să citeşti scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuieşti, vei fi îmbrăcat cu purpură, vei purta un lănţişor de aur la gît, şi vei avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei!``

17 T hen Daniel answered and said before the king, “ Keep your gifts for yourself or give your rewards to someone else; however, I will read the inscription to the king and make the interpretation known to him.

Daniel a răspuns îndată înaintea împăratului:,,Ţine-ţi darurile, şi dă altuia răsplătirile tale! Totuş voi citi împăratului scrierea, şi i -o voi tîlcui.

18 O king, the Most High God granted sovereignty, grandeur, glory and majesty to Nebuchadnezzar your father.

Împărate, Dumnezeul cel Prea Înalt dăduse tatălui tău Nebucadneţar: împărăţie, mărime, slavă şi strălucire;

19 B ecause of the grandeur which He bestowed on him, all the peoples, nations and men of every language feared and trembled before him; whomever he wished he killed and whomever he wished he spared alive; and whomever he wished he elevated and whomever he wished he humbled.

şi din pricina mărimii pe care i -o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia, şi lăsa cu viaţă pe cine voia; înălţa pe cine voia, şi scobora pe cine voia.

20 B ut when his heart was lifted up and his spirit became so proud that he behaved arrogantly, he was deposed from his royal throne and his glory was taken away from him.

Dar cînd i s'a îngîmfat inima şi i s'a împietrit duhul pînă la mîndrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi a fost despuiat de slava lui;

21 H e was also driven away from mankind, and his heart was made like that of beasts, and his dwelling place was with the wild donkeys. He was given grass to eat like cattle, and his body was drenched with the dew of heaven until he recognized that the Most High God is ruler over the realm of mankind and that He sets over it whomever He wishes.

a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s'a făcut ca a fiarelor, şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănînce iarbă ca la boi, şi trupul i -a fost udat cu roua cerului, pînă cînd a recunoscut că Dumnezeul cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea.

22 Y et you, his son, Belshazzar, have not humbled your heart, even though you knew all this,

Dar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, măcarcă ai ştiut toate aceste lucruri.

23 b ut you have exalted yourself against the Lord of heaven; and they have brought the vessels of His house before you, and you and your nobles, your wives and your concubines have been drinking wine from them; and you have praised the gods of silver and gold, of bronze, iron, wood and stone, which do not see, hear or understand. But the God in whose hand are your life-breath and all your ways, you have not glorified.

Ci te-ai înălţat împotriva Domnului cerurilor; vasele din casa Lui au fost aduse înaintea ta, şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai marii tăi, nevestele şi ţiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fer, de lemn şi de piatră, cari nici nu văd, nici n'aud, şi nici nu pricep nimic, şi n'ai slăvit pe Dumnezeul în mîna căruia este suflarea ta şi toate căile tale!

24 T hen the hand was sent from Him and this inscription was written out.

De aceea a trimes El acest cap de mînă, care a scris scrierea aceasta.

25 “ Now this is the inscription that was written out: ‘ MENĒ, MENĒ, TEKĒL, UPHARSIN.’

Iată însă scrierea care a fost scrisă:,, Numărat, numărat, cîntărit, şi împărţit!``

26 T his is the interpretation of the message: ‘MENĒ’—God has numbered your kingdom and put an end to it.

Şi iată tîlcuirea acestor cuvinte. Numărat, înseamnă că Dumnezeu ţi -a numărat zilele domniei, şi i -a pus capăt.

27 ‘ TEKĒL’—you have been weighed on the scales and found deficient.

Cîntărit, înseamnă că ai fost cîntărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor!

28 ‘ PERĒS’—your kingdom has been divided and given over to the Medes and Persians.”

Împărţit, înseamnă că împărăţia ta va fi împărţită, şi dată Mezilor şi Perşilor!``

29 T hen Belshazzar gave orders, and they clothed Daniel with purple and put a necklace of gold around his neck, and issued a proclamation concerning him that he now had authority as the third ruler in the kingdom.

Îndată, Belşatar a dat poruncă, şi au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor de aur la gît, şi au dat de ştire că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.

30 T hat same night Belshazzar the Chaldean king was slain.

Dar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul Haldeilor, a fost omorît.

31 S o Darius the Mede received the kingdom at about the age of sixty-two.

Şi a pus mîna pe împărăţie Dariu, Medul, care era în vîrstă de şasezeci şi doi de ani.