1 A nd when King Hezekiah heard it, he tore his clothes, covered himself with sackcloth and entered the house of the Lord.

Cînd a auzit împăratul Ezechia lucrul acesta, şi -a sfîşiat hainele, s'a acoperit cu un sac, şi s'a dus în Casa Domnului.

2 T hen he sent Eliakim who was over the household with Shebna the scribe and the elders of the priests, covered with sackcloth, to Isaiah the prophet the son of Amoz.

A trimes pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe preoţii cei mai bătrîni, acoperiţi cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoţ.

3 T hey said to him, “Thus says Hezekiah, ‘This day is a day of distress, rebuke, and rejection; for children have come to birth and there is no strength to deliver.

Şi i-au zis:,, Aşa vorbeşte Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei, şi nu este putere pentru naştere.

4 P erhaps the Lord your God will hear all the words of Rabshakeh, whom his master the king of Assyria has sent to reproach the living God, and will rebuke the words which the Lord your God has heard. Therefore, offer a prayer for the remnant that is left.’”

Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rabşache, pe care l -a trimes împăratul Asiriei, stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va pedepsi pentru cuvintele pe cari le -a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru ceilalţi cari au mai rămas.``

5 S o the servants of King Hezekiah came to Isaiah.

Slujitorii împăratului Ezechia s'au dus dar la Isaia.

6 I saiah said to them, “Thus you shall say to your master, ‘Thus says the Lord, “Do not be afraid because of the words that you have heard, with which the servants of the king of Assyria have blasphemed Me.

Şi Isaia le -a zis:,, Iată ce să spuneţi stăpînului vostru:, Aşa vorbeşte Domnul:, Nu te speria de cuvintele pe cari le-ai auzit şi prin cari M'au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei.

7 B ehold, I will put a spirit in him so that he will hear a rumor and return to his own land. And I will make him fall by the sword in his own land.”’” Sennacherib Defies God

Voi pune în el un duh care îl va face ca, la auzul unei veşti pe care o va primi, să se întoarcă în ţara lui; şi -l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui.``

8 T hen Rabshakeh returned and found the king of Assyria fighting against Libnah, for he had heard that the king had left Lachish.

Rabşache, plecînd, a găsit pe împăratul Asiriei luptînd împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis.

9 W hen he heard them say concerning Tirhakah king of Cush, “Behold, he has come out to fight against you,” he sent messengers again to Hezekiah saying,

Atunci împăratul Asiriei a primit o veste cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s'a spus:,, Iată că acela a pornit cu război împotriva ta.`` Şi împăratul Asiriei a trimes soli din nou lui Ezechia, zicînd:

10 “ Thus you shall say to Hezekiah king of Judah, ‘Do not let your God in whom you trust deceive you saying, “ Jerusalem will not be given into the hand of the king of Assyria.”

Aşa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda:, Să nu te înşele Dumnezeul tău, în care te încrezi, zicînd:, Ierusalimul nu va fi dat în mînile împăratului Asiriei.`

11 B ehold, you have heard what the kings of Assyria have done to all the lands, destroying them completely. So will you be spared?

Iată, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor, şi cum le-au nimicit; şi tu, să fii izbăvit!

12 D id the gods of those nations which my fathers destroyed deliver them, even Gozan and Haran and Rezeph and the sons of Eden who were in Telassar?

Dumnezeii neamurilor pe cari le-au nimicit părinţii mei, au izbăvit ei pe Gozan, Haran, Reţef, şi pe fiii lui Eden din Telasar?

13 W here is the king of Hamath, the king of Arpad, the king of the city of Sepharvaim, and of Hena and Ivvah?’” Hezekiah’s Prayer

Unde este împăratul Hamatului, împăratul Arpadului, şi împăratul cetăţii Sefarvaimului, Henei şi Ivei?``

14 T hen Hezekiah took the letter from the hand of the messengers and read it, and he went up to the house of the Lord and spread it out before the Lord.

Ezechia a luat scrisoarea din mîna solilor, şi a citit -o. Apoi s'a suit la Casa Domnului, şi a întins -o înaintea Domnului,

15 H ezekiah prayed before the Lord and said, “O Lord, the God of Israel, who are enthroned above the cherubim, You are the God, You alone, of all the kingdoms of the earth. You have made heaven and earth.

căruia i -a făcut următoarea rugăciune:,, Doamne, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pămîntului! Tu ai făcut cerurile şi pămîntul.

16 I ncline Your ear, O Lord, and hear; open Your eyes, O Lord, and see; and listen to the words of Sennacherib, which he has sent to reproach the living God.

Doamne, pleacă-Ţi urechea, şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii, şi priveşte. Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimes pe Rabşache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu.

17 T ruly, O Lord, the kings of Assyria have devastated the nations and their lands

Da, Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei, au nimicit neamurile şi le-au pustiit ţările,

18 a nd have cast their gods into the fire, for they were not gods but the work of men’s hands, wood and stone. So they have destroyed them.

şi că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mîna omului, erau lemn şi piatră; şi i-au nimicit.

19 N ow, O Lord our God, I pray, deliver us from his hand that all the kingdoms of the earth may know that You alone, O Lord, are God.” God’s Answer through Isaiah

Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mîna lui Sanherib, ca să ştie toate împărăţiile pămîntului că numai Tu eşti Dumnezeu, Doamne!``

20 T hen Isaiah the son of Amoz sent to Hezekiah saying, “Thus says the Lord, the God of Israel, ‘Because you have prayed to Me about Sennacherib king of Assyria, I have heard you.’

Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimes să spună lui Ezechia: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel,, Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut -o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.

21 T his is the word that the Lord has spoken against him: ‘She has despised you and mocked you, The virgin daughter of Zion; She has shaken her head behind you, The daughter of Jerusalem!

Iată cuvîntul pe care l -a rostit Domnul împotriva lui:, Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi rîde de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.

22 ‘ Whom have you reproached and blasphemed? And against whom have you raised your voice, And haughtily lifted up your eyes? Against the Holy One of Israel!

Pe cine ai batjocorit şi ai ocărît tu? Împotriva cui ai ridicat glasul? Şi împotriva cui ţi-ai ridicat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel!

23 ‘ Through your messengers you have reproached the Lord, And you have said, “With my many chariots I came up to the heights of the mountains, To the remotest parts of Lebanon; And I cut down its tall cedars and its choice cypresses. And I entered its farthest lodging place, its thickest forest.

Prin solii tăi ai batjocorit pe Domnul, şi ai zis:, Cu mulţimea carălor mele, am suit vîrful munţilor, coastele Libanului! Voi tăia cei mai înalţi cedri ai lui, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui, şi voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame;

24 “ I dug wells and drank foreign waters, And with the sole of my feet I dried up All the rivers of Egypt.”

am săpat, şi am băut ape străine, şi voi seca cu talpa picioarelor mele toate rîurile Egiptului.

25 ‘ Have you not heard? Long ago I did it; From ancient times I planned it. Now I have brought it to pass, That you should turn fortified cities into ruinous heaps.

N'ai auzit că Eu de mult am pregătit aceste lucruri, şi că le-am hotărît din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească, şi să prefaci cetăţi întărite în mormane de dărîmături.

26 ‘ Therefore their inhabitants were short of strength, They were dismayed and put to shame; They were as the vegetation of the field and as the green herb, As grass on the housetops is scorched before it is grown up.

Locuitorii lor sînt neputincioşi, îngroziţi şi înmărmuriţi; au ajuns ca iarba de pe cîmp şi ca verdeaţa fragedă, ca iarba de pe coperişuri şi ca grîul care se usucă înainte de a -i da spicul.

27 ‘ But I know your sitting down, And your going out and your coming in, And your raging against Me.

Dar ştiu cînd stai jos, cînd ieşi şi cînd intri, şi cînd eşti furios împotriva Mea.

28 ‘ Because of your raging against Me, And because your arrogance has come up to My ears, Therefore I will put My hook in your nose, And My bridle in your lips, And I will turn you back by the way which you came.

Pentrucă eşti furios împotriva Mea, şi pentrucă trufia ta a ajuns pînă la urechile Mele, de aceea voi pune belciugul Meu în nările tale, şi zăbala Mea între buzele tale, şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.`

29 ‘ Then this shall be the sign for you: you will eat this year what grows of itself, in the second year what springs from the same, and in the third year sow, reap, plant vineyards, and eat their fruit.

Acesta să-ţi fie semnul: Anul acesta veţi mînca ce creşte dela sine, şi al doilea an ce va răsări din rădăcinile rămase; dar în al treilea an veţi sămăna, veţi secera, veţi sădi vii, şi veţi mînca din rodul lor.

30 T he surviving remnant of the house of Judah will again take root downward and bear fruit upward.

Rămăşiţa din casa lui Iuda, ce va mai rămînea, va prinde iarăş rădăcini de desupt, şi deasupra va da rod.

31 F or out of Jerusalem will go forth a remnant, and out of Mount Zion survivors. The zeal of the Lord will perform this.

Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă, şi din muntele Sionului cei scăpaţi. Iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.

32 ‘ Therefore thus says the Lord concerning the king of Assyria, “ He will not come to this city or shoot an arrow there; and he will not come before it with a shield or throw up a siege ramp against it.

De aceea, aşa vorbeşte Domnul asupra împăratului Asiriei:, Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeţi în ea, nu va sta înaintea ei cu scuturi, şi nu va ridica întărituri de şanţuri împotriva ei.

33 B y the way that he came, by the same he will return, and he shall not come to this city,”’ declares the Lord.

Se va întoarce pe drumul pe care a venit, şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.

34 ‘ For I will defend this city to save it for My own sake and for My servant David’s sake.’”

Căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s'o mîntuiesc, din pricina Mea, şi din pricina robului Meu David.`

35 T hen it happened that night that the angel of the Lord went out and struck 185, 000 in the camp of the Assyrians; and when men rose early in the morning, behold, all of them were dead.

În noaptea aceea, a ieşit îngerul Domnului, şi a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi cînd s'au sculat dimineaţa, iată că toţi erau nişte trupuri moarte.

36 S o Sennacherib king of Assyria departed and returned home, and lived at Nineveh.

Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, şi -a ridicat tabăra, a plecat şi s'a întors; şi a locuit la Ninive.

37 I t came about as he was worshiping in the house of Nisroch his god, that Adrammelech and Sharezer killed him with the sword; and they escaped into the land of Ararat. And Esarhaddon his son became king in his place.

Şi, pe cînd se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec şi Şareţer, fiii săi, l-au ucis cu sabia, şi au fugit în ţara Ararat. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Esar-Hadon.