1 W hen the day of Pentecost had come, they were all together in one place.

În ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaş loc.

2 A nd suddenly there came from heaven a noise like a violent rushing wind, and it filled the whole house where they were sitting.

Deodată a venit din cer un sunet ca vîjîitul unui vînt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.

3 A nd there appeared to them tongues as of fire distributing themselves, and they rested on each one of them.

Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei, şi s'au aşezat cîte una pe fiecare din ei.

4 A nd they were all filled with the Holy Spirit and began to speak with other tongues, as the Spirit was giving them utterance.

Şi toţi s'au umplut de Duh Sfînt, şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească.

5 N ow there were Jews living in Jerusalem, devout men from every nation under heaven.

Şi se aflau atunci în Ierusalim Iudei, oameni cucernici din toate neamurile cari sînt supt cer.

6 A nd when this sound occurred, the crowd came together, and were bewildered because each one of them was hearing them speak in his own language.

Cînd s'a auzit sunetul acela, mulţimea s'a adunat şi a rămas încremenită; pentrucă fiecare îi auzea vorbind în limba lui.

7 T hey were amazed and astonished, saying, “ Why, are not all these who are speaking Galileans?

Toţi se mirau, se minunau, şi ziceau unii către alţii:,, Toţi aceştia cari vorbesc, nu sînt Galileeni?

8 A nd how is it that we each hear them in our own language to which we were born?

Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut?

9 P arthians and Medes and Elamites, and residents of Mesopotamia, Judea and Cappadocia, Pontus and Asia,

Parţi, Mezi, Elamiţi, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia,

10 P hrygia and Pamphylia, Egypt and the districts of Libya around Cyrene, and visitors from Rome, both Jews and proselytes,

Frigia, Pamfilia, Egipt, părţile Libiei dinspre Cirena, oaspeţi din Roma, Iudei sau prozeliţi,

11 C retans and Arabs—we hear them in our own tongues speaking of the mighty deeds of God.”

Cretani şi Arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!``

12 A nd they all continued in amazement and great perplexity, saying to one another, “What does this mean?”

Toţi erau uimiţi, nu ştiau ce să creadă, şi ziceau unii către alţii:,, Ce vrea să zică aceasta?``

13 B ut others were mocking and saying, “ They are full of sweet wine.” Peter’s Sermon

Dar alţii îşi băteau joc, şi ziceau:,, Sînt plini de must!``

14 B ut Peter, taking his stand with the eleven, raised his voice and declared to them: “Men of Judea and all you who live in Jerusalem, let this be known to you and give heed to my words.

Atunci Petru s'a sculat în picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasul, şi le -a zis:,, Bărbaţi Iudei şi voi toţi cei cari locuiţi în Ierusalim, să ştiţi lucrul acesta, şi ascultaţi cuvintele mele!

15 F or these men are not drunk, as you suppose, for it is only the third hour of the day;

Oamenii aceştia nu sînt beţi, cum vă închipuiţi voi, căci nu este decît al treilea ceas din zi.

16 b ut this is what was spoken of through the prophet Joel:

Ci aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel:

17 ‘ And it shall be in the last days,’ God says, ‘ That I will pour forth of My Spirit on all mankind; And your sons and your daughters shall prophesy, And your young men shall see visions, And your old men shall dream dreams;

zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voştri şi fetele voastre vor prooroci, tinerii voştri vor avea vedenii, şi bătrînii voştri vor visa visuri!

18 E ven on My bondslaves, both men and women, I will in those days pour forth of My Spirit And they shall prophesy.

Da, chiar şi peste robii Mei şi peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu, şi vor prooroci.

19 ‘ And I will grant wonders in the sky above And signs on the earth below, Blood, and fire, and vapor of smoke.

Voi face să se arate semne sus în cer şi minuni jos pe pămînt, sînge, foc şi un vîrtej de fum;

20 ‘ The sun will be turned into darkness And the moon into blood, Before the great and glorious day of the Lord shall come.

soarele se va preface în întunerec, şi luna în sînge, înainte ca să vină ziua Domnului, ziua aceea mare şi strălucită.

21 ‘ And it shall be that everyone who calls on the name of the Lord will be saved.’

Atunci oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.``

22 “ Men of Israel, listen to these words: Jesus the Nazarene, a man attested to you by God with miracles and wonders and signs which God performed through Him in your midst, just as you yourselves know—

Bărbaţi Israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele şi lucrările pline de putere, pe cari le -a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine ştiţi;

23 t his Man, delivered over by the predetermined plan and foreknowledge of God, you nailed to a cross by the hands of godless men and put Him to death.

pe Omul acesta, dat în mînile voastre, după sfatul hotărît şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorît prin mîna celor fărădelege.

24 B ut God raised Him up again, putting an end to the agony of death, since it was impossible for Him to be held in its power.

Dar Dumnezeu L -a înviat, deslegîndu -I legăturile morţii, pentrucă nu era cu putinţă să fie ţinut de ea.

25 F or David says of Him, ‘ I saw the Lord always in my presence; For He is at my right hand, so that I will not be shaken.

Căci David zice despre El:,, Eu aveam totdeauna pe Domnul înaintea mea, pentrucă El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin.

26 ‘ Therefore my heart was glad and my tongue exulted; Moreover my flesh also will live in hope;

De aceea, mi se bucură inima, şi mi se veseleşte limba; chiar şi trupul mi se va odihni în nădejde:

27 B ecause You will not abandon my soul to Hades, Nor allow Your Holy One to undergo decay.

căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuinţa morţilor, şi nu vei îngădui ca Sfîntul Tău să vadă putrezirea.

28 ‘ You have made known to me the ways of life; You will make me full of gladness with Your presence.’

Mi-ai făcut cunoscut căile vieţii, şi Mă vei umplea de bucurie cu starea Ta de faţă.``

29 “ Brethren, I may confidently say to you regarding the patriarch David that he both died and was buried, and his tomb is with us to this day.

Cît despre patriarhul David, să-mi fie îngăduit, fraţilor, să vă spun fără sfială că a murit şi a fost îngropat; şi mormîntul lui este în mijlocul nostru pînă în ziua de azi.

30 A nd so, because he was a prophet and knew that God had sworn to him with an oath to seat one of his descendants on his throne,

Fiindcă David era prooroc, şi ştia că Dumnezeu îi făgăduise cu jurămînt că va ridica pe unul din urmaşii săi pe scaunul lui de domnie,

31 h e looked ahead and spoke of the resurrection of the Christ, that He was neither abandoned to Hades, nor did His flesh suffer decay.

despre învierea lui Hristos a proorocit şi a vorbit el, cînd a zis că sufletul lui nu va fi lăsat în Locuinţa morţilor, şi trupul lui nu va vedea putrezirea.

32 T his Jesus God raised up again, to which we are all witnesses.

Dumnezeu a înviat pe acest Isus, şi noi toţi sîntem martori ai lui.

33 T herefore having been exalted to the right hand of God, and having received from the Father the promise of the Holy Spirit, He has poured forth this which you both see and hear.

Şi acum, odată ce S'a înălţat prin dreapta lui Dumnezeu, şi a primit dela Tatăl făgăduinţa Duhului Sfînt, a turnat ce vedeţi şi auziţi.

34 F or it was not David who ascended into heaven, but he himself says: ‘ The Lord said to my Lord, “ Sit at My right hand,

Căci David nu s'a suit în ceruri, ci el singur zice:,, Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea,

35 U ntil I make Your enemies a footstool for Your feet.”’

pînăce voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

36 T herefore let all the house of Israel know for certain that God has made Him both Lord and Christ—this Jesus whom you crucified.” The Ingathering

Să ştie bine dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn şi Hristos pe acest Isus, pe care L-aţi răstignit voi.``

37 N ow when they heard this, they were pierced to the heart, and said to Peter and the rest of the apostles, “ Brethren, what shall we do?”

După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli:,, Fraţilor, ce să facem?``

38 P eter said to them, “ Repent, and each of you be baptized in the name of Jesus Christ for the forgiveness of your sins; and you will receive the gift of the Holy Spirit.

Pocăiţi-vă``, le -a zis Petru,,,şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfîntului Duh.

39 F or the promise is for you and your children and for all who are far off, as many as the Lord our God will call to Himself.”

Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri, şi pentru toţi cei ce sînt departe acum, în oricît de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.``

40 A nd with many other words he solemnly testified and kept on exhorting them, saying, “ Be saved from this perverse generation!”

Şi, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna, şi zicea:,, Mîntuiţi-vă din mijlocul acestui neam ticălos.``

41 S o then, those who had received his word were baptized; and that day there were added about three thousand souls.

Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor s'au adaus aproape trei mii de suflete.

42 T hey were continually devoting themselves to the apostles’ teaching and to fellowship, to the breaking of bread and to prayer.

Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frîngerea pînii, şi în rugăciuni.

43 E veryone kept feeling a sense of awe; and many wonders and signs were taking place through the apostles.

Fiecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne.

44 A nd all those who had believed were together and had all things in common;

Toţi cei ce credeau, erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte.

45 a nd they began selling their property and possessions and were sharing them with all, as anyone might have need.

Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia.

46 D ay by day continuing with one mind in the temple, and breaking bread from house to house, they were taking their meals together with gladness and sincerity of heart,

Toţi împreună erau nelipsiţi dela Templu în fiecare zi, frîngeau pînea acasă, şi luau hrana, cu bucurie şi curăţie de inimă.

47 p raising God and having favor with all the people. And the Lord was adding to their number day by day those who were being saved.

Ei lăudau pe Dumnezeu, şi erau plăcuţi înaintea întregului norod. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mîntuiţi.