1 N ow the famine was severe in the land.

Foametea bîntuia greu în ţară.

2 S o it came about when they had finished eating the grain which they had brought from Egypt, that their father said to them, “Go back, buy us a little food.”

Cînd au isprăvit de mîncat grîul, pe care -l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi:,, Duceţi-vă iarăş, şi cumpăraţi-ne ceva merinde.``

3 J udah spoke to him, however, saying, “ The man solemnly warned us, ‘You shall not see my face unless your brother is with you.’

Iuda i -a răspuns:,, Omul acela ne -a spus curat:, Să nu-mi mai vedeţi faţa, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.`

4 I f you send our brother with us, we will go down and buy you food.

Dacă vrei deci să trimeţi pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorî, şi-ţi vom cumpăra merinde.

5 B ut if you do not send him, we will not go down; for the man said to us, ‘You will not see my face unless your brother is with you.’”

Dar dacă nu vrei să -l trimeţi, nu ne vom pogorî, căci omul acela ne -a spus:,, Să nu-mi mai vedeţi faţa, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!``

6 T hen Israel said, “Why did you treat me so badly by telling the man whether you still had another brother?”

Israel a zis atunci:,, Pentruce mi-aţi făcut un astfel de rău, şi aţi spus omului aceluia că mai aveţi un frate?``

7 B ut they said, “The man questioned particularly about us and our relatives, saying, ‘ Is your father still alive? Have you another brother?’ So we answered his questions. Could we possibly know that he would say, ‘Bring your brother down’?”

Ei au răspuns:,, Omul acela ne -a întrebat despre noi şi familia noastră, şi a zis:, Mai trăieşte tatăl vostru? Mai aveţi vreun frate?` Şi noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să ştim că are să zică:, Aduceţi pe fratele vostru?``

8 J udah said to his father Israel, “Send the lad with me and we will arise and go, that we may live and not die, we as well as you and our little ones.

Iuda a zis tatălui său Israel:, Trimete copilul cu mine, ca să ne sculăm şi să plecăm, şi vom trăi şi nu vom muri, noi, tu şi copiii noştri.

9 I myself will be surety for him; you may hold me responsible for him. If I do not bring him back to you and set him before you, then let me bear the blame before you forever.

Răspund eu pentru el; ai să -l ceri înapoi din mîna mea. Dacă nu -l voi aduce înapoi la tine, şi dacă nu -l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu faţă de tine pentru totdeauna.

10 F or if we had not delayed, surely by now we could have returned twice.”

Căci dacă n'am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi întors pînă acum.``

11 T hen their father Israel said to them, “If it must be so, then do this: take some of the best products of the land in your bags, and carry down to the man as a present, a little balm and a little honey, aromatic gum and myrrh, pistachio nuts and almonds.

Israel, tatăl lor, le -a zis:,, Fiindcă trebuie, faceţi aşa. Luaţi-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale ţării, ca să duceţi un dar omului aceluia, şi anume: puţin leac alinător, şi puţină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri şi migdale.

12 T ake double the money in your hand, and take back in your hand the money that was returned in the mouth of your sacks; perhaps it was a mistake.

Luaţi cu voi argint îndoit, şi duceţi înapoi argintul, pe care vi -l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greşeală.

13 T ake your brother also, and arise, return to the man;

Luaţi şi pe fratele vostru, sculaţi-vă şi întoarceţi-vă la omul acela.

14 a nd may God Almighty grant you compassion in the sight of the man, so that he will release to you your other brother and Benjamin. And as for me, if I am bereaved of my children, I am bereaved.”

Dumnezeul Cel Atotputernic să vă facă să căpătaţi trecere înaintea omului aceluia, şi să lase să se întoarcă împreună cu voi pe celalt frate al vostru şi pe Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!``

15 S o the men took this present, and they took double the money in their hand, and Benjamin; then they arose and went down to Egypt and stood before Joseph. Joseph Sees Benjamin

Au luat darul; au luat cu ei argint îndoit, precum şi pe Beniamin; s'au sculat, s'au pogorît în Egipt, şi s'au înfăţişat înaintea lui Iosif.

16 W hen Joseph saw Benjamin with them, he said to his house steward, “Bring the men into the house, and slay an animal and make ready; for the men are to dine with me at noon.”

Cum a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului său:,, Bagă pe oamenii aceştia în casă, taie vite şi găteşte; căci oamenii aceştia au să mănînce cu mine la amează.``

17 S o the man did as Joseph said, and brought the men to Joseph’s house.

Omul acela a făcut ce -i poruncise Iosif, şi a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif.

18 N ow the men were afraid, because they were brought to Joseph’s house; and they said, “ It is because of the money that was returned in our sacks the first time that we are being brought in, that he may seek occasion against us and fall upon us, and take us for slaves with our donkeys.”

Ei s'au temut cînd au văzut că -i bagă în casa lui Iosif, şi au zis:,, Ne bagă înlăuntru din pricina argintului pus în sacii noştri data trecută; vor să se năpustească peste noi, ca să ne ia robi, şi să pună mîna pe măgarii noştri.``

19 S o they came near to Joseph’s house steward, and spoke to him at the entrance of the house,

S'au apropiat de economul casei lui Iosif, şi au intrat în vorbă cu el la uşa casei;

20 a nd said, “Oh, my lord, we indeed came down the first time to buy food,

şi au zis:,, Domnule, noi ne-am mai pogorît odată aici, ca să cumpărăm merinde.

21 a nd it came about when we came to the lodging place, that we opened our sacks, and behold, each man’s money was in the mouth of his sack, our money in full. So we have brought it back in our hand.

Apoi, cînd am ajuns la locul unde trebuia să rămînem peste noapte, ne-am deschis sacii; şi iatăcă argintul fiecăruia era la gura sacului său, argintul nostru, după greutatea lui: şi l-am adus înapoi cu noi.

22 W e have also brought down other money in our hand to buy food; we do not know who put our money in our sacks.”

Am adus şi alt argint, ca să cumpărăm merinde. Nu ştim cine a pus argintul în sacii noştri.``

23 H e said, “ Be at ease, do not be afraid. Your God and the God of your father has given you treasure in your sacks; I had your money.” Then he brought Simeon out to them.

Economul a răspuns:,, Fiţi pe pace! Nu vă temeţi de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v'a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mînile mele.`` Şi le -a adus şi pe Simeon.

24 T hen the man brought the men into Joseph’s house and gave them water, and they washed their feet; and he gave their donkeys fodder.

Omul acesta i -a băgat în casa lui Iosif; le -a dat apă de şi-au spălat picioarele; a dat şi nutreţ măgarilor lor.

25 S o they prepared the present for Joseph’s coming at noon; for they had heard that they were to eat a meal there.

Ei şi-au pregătit darul pînă la venirea lui Iosif, la amează; căci aflaseră că au să mănînce la el.

26 W hen Joseph came home, they brought into the house to him the present which was in their hand and bowed to the ground before him.

Cînd a ajuns Iosif acasă, i-au dat darul, pe care i -l aduseseră, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.

27 T hen he asked them about their welfare, and said, “ Is your old father well, of whom you spoke? Is he still alive?”

El i -a întrebat de sănătate; şi a zis:,, Bătrînul vostru tată, de care aţi vorbit, este sănătos? Mai trăieşte?``

28 T hey said, “Your servant our father is well; he is still alive.” They bowed down in homage.

Ei au răspuns:,, Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăieşte încă``. Şi s'au plecat şi s'au aruncat cu faţa la pămînt.

29 A s he lifted his eyes and saw his brother Benjamin, his mother’s son, he said, “Is this your youngest brother, of whom you spoke to me?” And he said, “ May God be gracious to you, my son.”

Iosif a ridicat ochii; şi, aruncînd o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei sale, a zis:,, Acesta este fratele vostru cel tînăr, despre care mi-aţi vorbit?`` Şi a adăugat:,, Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!``

30 J oseph hurried out for he was deeply stirred over his brother, and he sought a place to weep; and he entered his chamber and wept there.

Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima pentru fratele său, şi simţea nevoie să plîngă; a intrat de grab într'o odaie, şi a plîns acolo.

31 T hen he washed his face and came out; and he controlled himself and said, “ Serve the meal.”

Dupăce s'a spălat pe faţă, a ieşit din odaie; şi, silindu-se să se stăpînească, a zis:,, Aduceţi de mîncare!``

32 S o they served him by himself, and them by themselves, and the Egyptians who ate with him by themselves, because the Egyptians could not eat bread with the Hebrews, for that is loathsome to the Egyptians.

Au adus de mîncare lui Iosif deoparte, şi fraţilor lui de o parte; Egiptenilor, cari mîncau cu el, le-au adus deasemenea mîncare de o parte; căci Egiptenii nu puteau să mănînce cu Evreii, fiindcă lucrul acesta pentru ei este o urîciune.

33 N ow they were seated before him, the firstborn according to his birthright and the youngest according to his youth, and the men looked at one another in astonishment.

Fraţii lui Iosif s'au aşezat la masă în faţa lui: dela întîiul născut, după dreptul lui de întîi născut, şi pînă la cel mai tînăr, aşezaţi după vîrstă; şi se uitau unii la alţii cu mirare.

34 H e took portions to them from his own table, but Benjamin’s portion was five times as much as any of theirs. So they feasted and drank freely with him.

Iosif a pus să le dea din bucatele cari erau înaintea lui; iar Beniamin a căpătat de cinci ori mai mult decît ceilalţi. Şi au băut, şi s'au veselit împreună cu el.