1 N ow it came about when all the kings who were beyond the Jordan, in the hill country and in the lowland and on all the coast of the Great Sea toward Lebanon, the Hittite and the Amorite, the Canaanite, the Perizzite, the Hivite and the Jebusite, heard of it,

La auzul acestor lucruri, toţi împăraţii cari erau dincoace de Iordan, în munte şi în vale, şi pe toată coasta mării celei mari, pînă lîngă Liban, Hetiţii, Amoriţii, Cananiţii, Fereziţii, Heviţii şi Iebusiţii,

2 t hat they gathered themselves together with one accord to fight with Joshua and with Israel.

s'au unit împreună într'o înţelegere ca să lupte împotriva lui Iosua şi împotriva lui Israel.

3 W hen the inhabitants of Gibeon heard what Joshua had done to Jericho and to Ai,

Locuitorii din Gabaon, de partea lor, cînd au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului şi cetăţii Ai,

4 t hey also acted craftily and set out as envoys, and took worn-out sacks on their donkeys, and wineskins worn-out and torn and mended,

au întrebuinţat un vicleşug, şi au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat nişte saci vechi pe măgarii lor, şi nişte burdufuri vechi pentru vin, rupte şi cîrpite,

5 a nd worn-out and patched sandals on their feet, and worn-out clothes on themselves; and all the bread of their provision was dry and had become crumbled.

iar în picioare purtau încălţăminte veche şi cîrpită, şi erau îmbrăcaţi cu nişte haine vechi pe ei; iar toată pînea pe care o aveau pentru hrană era uscată şi mucegăise.

6 T hey went to Joshua to the camp at Gilgal and said to him and to the men of Israel, “We have come from a far country; now therefore, make a covenant with us.”

S'au dus la Iosua în tabără la Ghilgal, şi i-au zis lui şi tuturor celor din Israel:,, Noi venim dintr'o ţară depărtată, acum deci faceţi legămînt cu noi``.

7 T he men of Israel said to the Hivites, “Perhaps you are living within our land; how then shall we make a covenant with you?”

Bărbaţii lui Israel au răspuns Heviţilor acestora:,, Poate că voi locuiţi în mijlocul nostru, cum să facem noi legămînt cu voi?``

8 B ut they said to Joshua, “ We are your servants.” Then Joshua said to them, “Who are you and where do you come from?”

Ei au zis lui Iosua:,, Noi sîntem robii tăi.`` Şi Iosua le -a zis:,, Cine sînteţi voi, şi de unde veniţi?``

9 T hey said to him, “Your servants have come from a very far country because of the fame of the Lord your God; for we have heard the report of Him and all that He did in Egypt,

Ei i-au răspuns:,, Robii tăi vin dintr'o ţară foarte depărtată, pentru faima Domnului, Dumnezeului tău; căci am auzit vorbindu-se de El, de tot ce a făcut în Egipt,

10 a nd all that He did to the two kings of the Amorites who were beyond the Jordan, to Sihon king of Heshbon and to Og king of Bashan who was at Ashtaroth.

şi de ce a făcut celor doi împăraţi ai Amoriţilor dincolo de Iordan, lui Sihon, împăratul Hesbonului, şi lui Og, împăratul Basanului, care era la Aştarot.

11 S o our elders and all the inhabitants of our country spoke to us, saying, ‘Take provisions in your hand for the journey, and go to meet them and say to them, “ We are your servants; now then, make a covenant with us.”’

Şi bătrînii noştri şi toţi locuitorii din ţara noastră ne-au zis:, Luaţi cu voi merinde pentru călătorie, duceţi-vă înaintea lor, şi spuneţi-le:, Noi sîntem robii voştri; acum deci faceţi legămînt cu noi.

12 T his our bread was warm when we took it for our provisions out of our houses on the day that we left to come to you; but now behold, it is dry and has become crumbled.

Iată pînea noastră: era caldă cînd am luat -o ca merinde de acasă, în ziua cînd am plecat să venim la voi, şi acum s'a uscat şi s'a mucegăit.

13 T hese wineskins which we filled were new, and behold, they are torn; and these our clothes and our sandals are worn out because of the very long journey.”

Burdufurile acestea de vin, cînd le-am umplut, erau noi de tot, şi iată-le s'au rupt; hainele şi încălţămintea noastră s'au învechit de lungimea prea mare a drumului``.

14 S o the men of Israel took some of their provisions, and did not ask for the counsel of the Lord.

Bărbaţii lui Israel au luat din merindele lor, şi n'au întrebat pe Domnul.

15 J oshua made peace with them and made a covenant with them, to let them live; and the leaders of the congregation swore an oath to them.

Iosua a făcut pace cu ei, şi a încheiat un legămînt prin care trebuia să -i lase cu viaţă, şi căpeteniile adunării le-au jurat lucrul acesta.

16 I t came about at the end of three days after they had made a covenant with them, that they heard that they were neighbors and that they were living within their land.

La trei zile după încheierea acestui legămînt, copiii lui Israel au aflat că erau vecini cu ei, şi că locuiau în mijlocul lor.

17 T hen the sons of Israel set out and came to their cities on the third day. Now their cities were Gibeon and Chephirah and Beeroth and Kiriath-jearim.

Căci copiii lui Israel au plecat, şi a treia zi au ajuns la cetăţile lor; cetăţile lor erau Gabaon, Chefira, Beerot şi Chiriat-Iearim.

18 T he sons of Israel did not strike them because the leaders of the congregation had sworn to them by the Lord the God of Israel. And the whole congregation grumbled against the leaders.

Dar nu i-au bătut, pentrucă fruntaşii adunării le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, că -i vor lăsa cu viaţă. Şi toată adunarea a cîrtit împotriva căpeteniilor.

19 B ut all the leaders said to the whole congregation, “We have sworn to them by the Lord, the God of Israel, and now we cannot touch them.

Toate căpeteniile au zis întregei adunări:,, Le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, şi acum nu putem să ne atingem de ei.

20 T his we will do to them, even let them live, so that wrath will not be upon us for the oath which we swore to them.”

Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viaţă, ca să n'aducem peste noi mînia Domnului, din pricina jurămîntului pe care li l-am făcut``.

21 T he leaders said to them, “Let them live.” So they became hewers of wood and drawers of water for the whole congregation, just as the leaders had spoken to them.

Să trăiască``, le-au zis căpeteniile. Dar au fost întrebuinţaţi la tăiat lemne şi la scos apă pentru toată adunarea, cum le spuseseră căpeteniile.

22 T hen Joshua called for them and spoke to them, saying, “Why have you deceived us, saying, ‘We are very far from you,’ when you are living within our land?

Iosua i -a chemat, şi le -a vorbit astfel:,, Pentruce ne-aţi înşelat zicînd:, Sîntem foarte departe de voi`, cînd voi locuiţi în mijlocul nostru?

23 N ow therefore, you are cursed, and you shall never cease being slaves, both hewers of wood and drawers of water for the house of my God.”

Acum sînteţi blestemaţi, şi nu veţi înceta să fiţi în robie, să tăiaţi lemne şi să scoateţi apă pentru casa Dumnezeului meu``.

24 S o they answered Joshua and said, “ Because it was certainly told your servants that the Lord your God had commanded His servant Moses to give you all the land, and to destroy all the inhabitants of the land before you; therefore we feared greatly for our lives because of you, and have done this thing.

Ei au răspuns lui Iosua, şi au zis:,, Robii tăi au auzit de poruncile date de Domnul, Dumnezeul tău, robului Său Moise, ca să vă dea în mînă toată ţara şi să nimicească dinaintea voastră pe toţi locuitorii ei; şi venirea voastră a băgat mare frică în noi cu privire la viaţa noastră: iată de ce am lucrat aşa.

25 N ow behold, we are in your hands; do as it seems good and right in your sight to do to us.”

Şi acum iată-ne în mînile tale; fă cu noi ce vei crede că este bine şi drept să faci``.

26 T hus he did to them, and delivered them from the hands of the sons of Israel, and they did not kill them.

Iosua le -a făcut aşa cum hotărîse; i -a izbăvit din mîna copiilor lui Israel, cari nu i-au omorît;

27 B ut Joshua made them that day hewers of wood and drawers of water for the congregation and for the altar of the Lord, to this day, in the place which He would choose.

dar din ziua aceea i -a pus să taie lemne şi să scoată apă pentru adunare, şi pentru altarul Domnului în locul pe care l-ar alege Domnul: ceeace fac pănă în ziua de azi.