1 M y son, if you have become surety for your neighbor, Have given a pledge for a stranger,

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

2 I f you have been snared with the words of your mouth, Have been caught with the words of your mouth,

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 D o this then, my son, and deliver yourself; Since you have come into the hand of your neighbor, Go, humble yourself, and importune your neighbor.

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

4 G ive no sleep to your eyes, Nor slumber to your eyelids;

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

5 D eliver yourself like a gazelle from the hunter’s hand And like a bird from the hand of the fowler.

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

6 G o to the ant, O sluggard, Observe her ways and be wise,

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

7 W hich, having no chief, Officer or ruler,

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

8 P repares her food in the summer And gathers her provision in the harvest.

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

9 H ow long will you lie down, O sluggard? When will you arise from your sleep?

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

10 “ A little sleep, a little slumber, A little folding of the hands to rest”—

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

11 Y our poverty will come in like a vagabond And your need like an armed man.

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

12 A worthless person, a wicked man, Is the one who walks with a perverse mouth,

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

13 W ho winks with his eyes, who signals with his feet, Who points with his fingers;

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

14 W ho with perversity in his heart continually devises evil, Who spreads strife.

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

15 T herefore his calamity will come suddenly; Instantly he will be broken and there will be no healing.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16 T here are six things which the Lord hates, Yes, seven which are an abomination to Him:

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

17 H aughty eyes, a lying tongue, And hands that shed innocent blood,

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

18 A heart that devises wicked plans, Feet that run rapidly to evil,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

19 A false witness who utters lies, And one who spreads strife among brothers.

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

20 M y son, observe the commandment of your father And do not forsake the teaching of your mother;

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

21 B ind them continually on your heart; Tie them around your neck.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

22 W hen you walk about, they will guide you; When you sleep, they will watch over you; And when you awake, they will talk to you.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

23 F or the commandment is a lamp and the teaching is light; And reproofs for discipline are the way of life

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

24 T o keep you from the evil woman, From the smooth tongue of the adulteress.

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

25 D o not desire her beauty in your heart, Nor let her capture you with her eyelids.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26 F or on account of a harlot one is reduced to a loaf of bread, And an adulteress hunts for the precious life.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

27 C an a man take fire in his bosom And his clothes not be burned?

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

28 O r can a man walk on hot coals And his feet not be scorched?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

29 S o is the one who goes in to his neighbor’s wife; Whoever touches her will not go unpunished.

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

30 M en do not despise a thief if he steals To satisfy himself when he is hungry;

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

31 B ut when he is found, he must repay sevenfold; He must give all the substance of his house.

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

32 T he one who commits adultery with a woman is lacking sense; He who would destroy himself does it.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

33 W ounds and disgrace he will find, And his reproach will not be blotted out.

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

34 F or jealousy enrages a man, And he will not spare in the day of vengeance.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

35 H e will not accept any ransom, Nor will he be satisfied though you give many gifts.

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.