1 M y son, if you have become security for your neighbor, if you have given your pledge for a stranger or another,

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

2 Y ou are snared with the words of your lips, you are caught by the speech of your mouth.

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 D o this now, my son, and deliver yourself when you have put yourself into the power of your neighbor; go, bestir and humble yourself, and beg your neighbor.

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

4 G ive not sleep to your eyes, nor slumber to your eyelids;

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

5 D eliver yourself, as a roe or gazelle from the hand of the hunter, and as a bird from the hand of the fowler.

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

6 G o to the ant, you sluggard; consider her ways and be wise!—

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

7 W hich, having no chief, overseer, or ruler,

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

8 P rovides her food in the summer and gathers her supplies in the harvest.

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

9 H ow long will you sleep, O sluggard? When will you arise out of your sleep?

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

10 Y et a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to lie down and sleep—

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

11 S o will your poverty come like a robber or one who travels and your want like an armed man.

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

12 A worthless person, a wicked man, is he who goes about with a perverse (contrary, wayward) mouth.

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

13 H e winks with his eyes, he speaks by shuffling or tapping with his feet, he makes signs and teaches with his fingers.

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

14 W illful and contrary in his heart, he devises trouble, vexation, and evil continually; he lets loose discord and sows it.

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

15 T herefore upon him shall the crushing weight of calamity come suddenly; suddenly shall he be broken, and that without remedy.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16 T hese six things the Lord hates, indeed, seven are an abomination to Him:

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

17 A proud look, a lying tongue, and hands that shed innocent blood,

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

18 A heart that manufactures wicked thoughts and plans, feet that are swift in running to evil,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

19 A false witness who breathes out lies, and he who sows discord among his brethren.

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

20 M y son, keep your father’s commandment and forsake not the law of your mother.

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

21 B ind them continually upon your heart and tie them about your neck.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

22 W hen you go, they shall lead you; when you sleep, they shall keep you; and when you waken, they shall talk with you.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

23 F or the commandment is a lamp, and the whole teaching is light, and reproofs of discipline are the way of life,

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

24 T o keep you from the evil woman, from the flattery of the tongue of a loose woman.

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

25 L ust not after her beauty in your heart, neither let her capture you with her eyelids.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26 F or on account of a harlot a man is brought to a piece of bread, and the adulteress stalks and snares the precious life.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

27 C an a man take fire in his bosom and his clothes not be burned?

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

28 C an one go upon hot coals and his feet not be burned?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

29 S o he who cohabits with his neighbor’s wife; he who touches her shall not be innocent or go unpunished.

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

30 M en do not despise a thief if he steals to satisfy himself when he is hungry;

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

31 B ut if he is found out, he must restore seven times; he must give the whole substance of his house.

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

32 B ut whoever commits adultery with a woman lacks heart and understanding (moral principle and prudence); he who does it is destroying his own life.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

33 W ounds and disgrace will he get, and his reproach will not be wiped away.

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

34 F or jealousy makes man furious; therefore he will not spare in the day of vengeance.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

35 H e will not consider any ransom; neither will he be satisfied, though you offer him many gifts and bribes.

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.