1 N ow Abraham was old, well advanced in years, and the Lord had blessed Abraham in all things.

Avraam era bătrîn, înaintat în vîrstă; şi Domnul binecuvîntase pe Avraam în orice lucru.

2 A nd Abraham said to the eldest servant of his house, who ruled over all that he had, I beg of you, put your hand under my thigh;

Avraam a zis celui mai bătrîn rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui:,, Pune-ţi te rog, mîna subt coapsa mea;

3 A nd you shall swear by the Lord, the God of heaven and earth, that you will not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, among whom I have settled,

şi te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pămîntului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în mijlocul cărora locuiesc,

4 B ut you shall go to my country and to my relatives and take a wife for my son Isaac.

ci te vei duce în ţara şi la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac.``

5 T he servant said to him, But perhaps the woman will not be willing to come along after me to this country. Must I take your son to the country from which you came?

Robul i -a răspuns:,, Poate că femeia n'are să vrea să mă urmeze în ţara aceasta; va trebui să duc oare pe fiul tău în ţara de unde ai ieşit tu?``

6 A braham said to him, See to it that you do not take my son back there.

Avraam i -a zis:,, Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo!

7 T he Lord, the God of heaven, Who took me from my father’s house, from the land of my family and my birth, Who spoke to me and swore to me, saying, To your offspring I will give this land—He will send His Angel before you, and you will take a wife from there for my son.

Domnul, Dumnezeul cerului, care m'a scos din casa tatălui meu şi din patria mea, care mi -a vorbit şi mi -a jurat, zicînd:,, Seminţei tale voi da ţara aceasta,`` va trimete pe Îngerul Său înaintea ta; şi de acolo vei lua o nevastă fiului meu.

8 A nd if the woman should not be willing to go along after you, then you will be clear from this oath; only you must not take my son back there.

Dacă femeia nu va vrea să te urmeze, vei fi dezlegat de jurămîntul acesta, pe care te pun să -l faci. Cu nici un chip să nu duci însă acolo pe fiul meu.``

9 S o the servant put his hand under the thigh of Abraham his master and swore to him concerning this matter.

Robul şi -a pus mîna subt coapsa stăpînului său Avraam, şi i -a jurat că are să păzească aceste lucruri.

10 A nd the servant took ten of his master’s camels and departed, taking some of all his master’s treasures with him; thus he journeyed to Mesopotamia, to the city of Nahor.

Robul a luat zece cămile dintre cămilele stăpînului său, şi a plecat, avînd cu el toate lucrurile de preţ ale stăpînului său. S'a sculat, şi a plecat în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor.

11 A nd he made his camels to kneel down outside the city by a well of water at the time of the evening when women go out to draw water.

A lăsat cămilele să se odihnească, în genunchi, afară din cetate, lîngă o fîntînă. Era seara, pe vremea cînd ies femeile să scoată apă.

12 A nd he said, O Lord, God of my master Abraham, I pray You, cause me to meet with good success today, and show kindness to my master Abraham.

Şi a zis:,, Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbîndă astăzi, şi îndură-Te de stăpînul meu Avraam.

13 S ee, I stand here by the well of water, and the daughters of the men of the city are coming to draw water.

Iată, stau lîngă izvorul acesta de apă, şi fetele oamenilor din cetate vin să scoată apă.

14 A nd let it so be that the girl to whom I say, I pray you, let down your jar that I may drink, and she replies, Drink, and I will give your camels drink also—let her be the one whom You have selected and appointed and indicated for Your servant Isaac; and by it I shall know that You have shown kindness and faithfulness to my master.

Fă ca fata căreia îi voi zice:,, Pleacă-ţi vadra, te rog, ca să beau,`` şi care va răspunde:,, Bea, şi am să dau de băut şi cămilelor tale,`` să fie aceea, pe care ai rînduit -o Tu pentru robul Tău Isaac! Şi prin aceasta voi cunoaşte că Te-ai îndurat de stăpînul meu.``

15 B efore he had finished speaking, behold, out came Rebekah, who was the daughter of Bethuel son of Milcah, who was the wife of Nahor the brother of Abraham, with her water jar on her shoulder.

Nu sfîrşise el încă de vorbit, şi -a ieşit, cu vadra pe umăr, Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcăi, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam.

16 A nd the girl was very beautiful and attractive, chaste and modest, and unmarried. And she went down to the well, filled her water jar, and came up.

Fata era foarte frumoasă; era fecioară, şi nici un bărbat n'avusese legături cu ea. Ea s'a pogorît la izvor, şi -a umplut vadra şi s'a suit iarăş.

17 A nd the servant ran to meet her, and said, I pray you, let me drink a little water from your water jar.

Robul a alergat înaintea ei, şi a zis:,, Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta.``

18 A nd she said, Drink, my lord; and she quickly let down her jar onto her hand and gave him a drink.

Bea, domnul meu,`` a răspuns ea. Şi s'a grăbit de a plecat vadra pe mînă, şi i -a dat să bea.

19 W hen she had given him a drink, she said, I will draw water for your camels also, until they finish drinking.

După ce i -a dat şi a băut de s'a săturat, a zis:,, Am să scot apă şi pentru cămilele tale, pînă vor bea şi se vor sătura.``

20 S o she quickly emptied her jar into the trough and ran again to the well and drew water for all his camels.

A vărsat în grabă vadra în adăpătoare, şi a alergat iarăş la fîntînă ca să scoată apă; şi a scos pentru toate cămilele lui.

21 T he man stood gazing at her in silence, waiting to know if the Lord had made his trip prosperous.

Omul o privea cu mirare şi fără să zică nimic, ca să vadă dacă Domnul a făcut să -i izbutească sau nu călătoria.

22 A nd when the camels had finished drinking, the man took a gold earring or nose ring of half a shekel in weight, and for her hands two bracelets of ten shekels in weight in gold,

Cînd s'au săturat cămilele de băut, omul a luat o verigă de aur, de greutatea unei jumătăţi de siclu şi două brăţări, grele de zece sicli de aur.

23 A nd said, Whose daughter are you? I pray you, tell me: Is there room in your father’s house for us to lodge there?

Şi a zis:,, A cui fată eşti? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămînem peste noapte?``

24 A nd she said to him, I am the daughter of Bethuel son of Milcah and Nahor.

Ea a răspuns:,, Eu sînt fata lui Betuel, fiul Milcăi şi al lui Nahor.``

25 S he said also to him, We have both straw and provender (fodder) enough, and also room in which to lodge.

Şi i -a zis mai departe:,, Avem paie şi nutreţ din belşug, şi este şi loc de găzduit peste noapte.``

26 T he man bowed down his head and worshiped the Lord

Atunci omul a plecat capul, şi s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului,

27 A nd said, Blessed be the Lord, the God of my master Abraham, Who has not left my master bereft and destitute of His loving-kindness and steadfastness. As for me, going on the way the Lord led me to the house of my master’s kinsmen.

zicînd:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, care n'a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpînul meu! Domnul m'a îndreptat în casa fraţilor stăpînului meu.``

28 T he girl related to her mother’s household what had happened.

Fata a alergat şi a istorisit mamei sale acasă cele întîmplate.

29 N ow Rebekah had a brother whose name was Laban, and Laban ran out to the man at the well.

Rebeca avea un frate, numit Laban. Şi Laban a alergat afară la omul acela, la izvor.

30 F or when he saw the earring or nose ring, and the bracelets on his sister’s arms, and when he heard Rebekah his sister saying, The man said this to me, he went to the man and found him standing by the camels at the well.

Văzuse veriga şi brăţările în mînile sorei sale, şi auzise pe soru-sa Rebeca spunînd:,, Aşa mi -a vorbit omul acela.`` A venit dar la omul acela, care stătea lîngă cămile la izvor,

31 H e cried, Come in, you blessed of the Lord! Why do you stand outside? For I have made the house ready and have prepared a place for the camels.

şi a zis:,, Vino, binecuvîntatul Domnului! Pentruce stai afară? Am pregătit casa, şi am pregătit un loc pentru cămile.``

32 S o the man came into the house; and ungirded his camels and gave straw and provender for the camels and water to bathe his feet and the feet of the men who were with him.

Omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie şi nutreţ cămilelor şi a adus apă pentru spălat picioarele omului aceluia şi ale oamenilor cari erau cu el.

33 A meal was set before him, but he said, I will not eat until I have told of my errand. And said, Speak on.

Apoi, i -a dat să mănînce. Dar el a zis:,, Nu mănînc pînă nu voi spune ce am de spus.``,, Vorbeşte!`` a zis Laban.

34 A nd he said, I am Abraham’s servant.

Atunci el a zis:,, Eu sînt robul lui Avraam.

35 A nd the Lord has blessed my master mightily, and he has become great; and He has given him flocks, herds, silver, gold, menservants, maidservants, camels, and asses.

Domnul a umplut de binecuvîntări pe stăpînul meu, care a ajuns la mare propăşire. I -a dat oi şi boi, argint şi aur, robi şi roabe, cămile şi măgari.

36 A nd Sarah my master’s wife bore a son to my master when she was old, and to him he has given all that he has.

Sara, nevasta stăpînului meu, a născut, la bătrîneţă, un fiu stăpînului meu; şi lui i -a dat el tot ce are.

37 A nd my master made me swear, saying, You must not take a wife for my son from the daughters of the Canaanites, in whose land I dwell,

Stăpînul meu m'a pus să jur, şi a zis:,, Să nu iei fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în ţara cărora locuiesc;

38 B ut you shall go to my father’s house and to my family and take a wife for my son.

ci să te duci în casa tatălui meu şi la rudele mele, ca deacolo să iei nevastă fiului meu.``

39 A nd I said to my master, But suppose the woman will not follow me.

Eu am zis stăpînului meu:,, Poatecă femeia n'are să vrea să mă urmeze.``

40 A nd he said to me, The Lord, in Whose presence I walk, will send His Angel with you and prosper your way, and you will take a wife for my son from my kindred and from my father’s house.

Şi el mi -a răspuns:,, Domnul, înaintea căruia umblu, va trimete pe Îngerul Său cu tine, şi-ţi va da izbîndă în călătorie, şi vei lua fiului meu o nevastă din rudele şi din casa tatălui meu.

41 T hen you shall be clear from my oath, when you come to my kindred; and if they do not give her to you, you shall be free and innocent of my oath.

Vei fi deslegat de jurămîntul pe care mi -l faci, dacă te vei duce la rudele mele; şi dacă nu ţi -o vor da, vei fi deslegat de jurămîntul pe care mi -l faci.``

42 I came today to the well and said, O Lord, God of my master Abraham, if You are now causing me to go on my way prosperously—

Eu am ajuns azi la izvor, şi am zis:,, Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, dacă binevoieşti să-mi dai izbîndă în călătoria pe care o fac,

43 S ee, I am standing by the well of water; now let it be that when the maiden comes out to draw water and I say to her, I pray you, give me a little water from your jar to drink,

iată, eu stau la izvorul de apă, şi fata care va ieşi să scoată apă, şi căreia îi voi zice:,, Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta,``

44 A nd if she says to me, You drink, and I will draw water for your camels also, let that same woman be the one whom the Lord has selected and indicated for my master’s son.

şi care îmi va răspunde:,, Bea tu însuţi, şi voi da de băut şi cămilelor tale,`` fata aceea să fie nevasta pe care a rînduit -o Domnul pentru fiul stăpînului meu!``

45 A nd before I had finished praying in my heart, behold, Rebekah came out with her jar on her shoulder, and she went down to the well and drew water. And I said to her, I pray you, let me have a drink.

Înainte de a sfîrşi de vorbit în inima mea, iată că a ieşit Rebeca, cu vadra pe umăr, s'a coborît la izvor, şi a scos apă. Eu i-am zis:,, Dă-mi să beau, te rog.``

46 A nd she quickly let down her jar from her shoulder and said, Drink, and I will water your camels also. So I drank, and she gave the camels drink also.

Ea s'a grăbit, şi -a plecat vadra deasupra umărului, şi a zis:,, Bea, şi voi da de băut şi cămilelor tale.`` Am băut, şi a dat de băut şi cămilelor mele.

47 I asked her, Whose daughter are you? She said, The daughter of Bethuel, Nahor’s son, whom Milcah bore to him. And I put the earring or nose ring on her face and the bracelets on her arms.

Eu am întrebat -o, şi am zis:,, A cui fată eşti?`` Ea a răspuns:,, Sînt fata lui Betuel, fiul lui Nahor şi al Milcăi.`` I-am pus veriga în nas, şi brăţările la mîni.

48 A nd I bowed down my head and worshiped the Lord and blessed the Lord, the God of my master Abraham, Who had led me in the right way to take my master’s brother’s daughter to his son.

Apoi am plecat capul, m'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, şi am binecuvîntat pe Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, că m'a călăuzit pe calea cea dreaptă, ca să iau pe fata fratelui stăpînului meu pentru fiul lui.

49 A nd now if you will deal kindly and truly with my master, tell me; and if not, tell me, that I may turn to the right or to the left.

Acum, dacă voiţi să arătaţi bunăvoinţă şi credincioşie faţă de stăpînul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi iarăş, ca să mă îndrept la dreapta sau la stînga.``

50 T hen Laban and Bethuel answered, The thing comes forth from the Lord; we cannot speak bad or good to you.

Laban şi Betuel, drept răspuns, au zis:,, Dela Domnul vine lucrul acesta; noi nu-ţi mai putem spune nici rău nici bine.

51 R ebekah is before you; take her and go, and let her be the wife of your master’s son, as the Lord has said.

Iată, Rebeca este înaintea ta; ia -o şi du-te, ca să fie nevasta fiului stăpînului tău, cum a spus Domnul.``

52 A nd when Abraham’s servant heard their words, he bowed himself to the ground before the Lord.

Cînd a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului.

53 A nd the servant brought out jewels of silver, jewels of gold, and garments and gave them to Rebekah; he also gave precious things to her brother and her mother.

Şi robul a scos scule de argint, scule de aur, şi îmbrăcăminte, pe cari le -a dat Rebecii; a dat de asemenea daruri bogate fratelui său şi mamei sale.

54 T hen they ate and drank, he and the men who were with him, and stayed there all night. And in the morning they arose, and he said. Send me away to my master.

După aceea, au mîncat şi au băut, el şi oamenii cari erau împreună cu el şi s'au culcat. Dimineaţa cînd s'au sculat, robul a zis:,, Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpînul meu.``

55 B ut brother and mother said, Let the girl stay with us a few days—at least ten; then she may go.

Fratele şi mama fetei au zis:,, Fata să mai rămînă cîtva timp cu noi, măcar vreo zece zile: pe urmă, poate să plece.``

56 B ut said to them, Do not hinder and delay me, seeing that the Lord has caused me to go prosperously on my way. Send me away, that I may go to my master.

El le -a răspuns:,, Nu mă opriţi, fiindcă Domnul mi -a dat izbîndă în călătoria mea; lăsaţi-mă să plec, şi să mă duc la stăpînul meu.``

57 A nd they said, We will call the girl and ask her her desire.

Atunci ei au răspuns:,, Să chemăm pe fată, şi s'o întrebăm.``

58 S o they called Rebekah and said to her, Will you go with this man? And she said, I will go.

Au chemat dar pe Rebeca, şi i-au zis:,, Vrei să te duci cu omul acesta?``,, Da, vreau,`` a răspuns ea.

59 S o they sent away Rebekah their sister and her nurse and Abraham’s servant and his men.

Şi au lăsat pe sora lor Rebeca să plece cu doica ei, cu robul lui Avraam şi cu oamenii lui.

60 A nd they blessed Rebekah and said to her, You are our sister; may you become the mother of thousands of ten thousands, and let your posterity possess the gate of their enemies.

Au binecuvîntat pe Rebeca, şi i-au zis:,, O, sora noastră, să ajungi mama a mii de zeci de mii, şi sămînţa ta să stăpînească cetăţile vrăjmaşilor săi!``

61 A nd Rebekah and her maids arose and followed the man upon their camels. Thus the servant took Rebekah and went on his way.

Rebeca s'a sculat, împreună cu slujnicele ei, au încălecat pe cămile, şi au urmat pe omul acela. Robul a luat pe Rebeca, şi a plecat.

62 N ow Isaac had returned from going to the well Beer-lahai-roi, for he dwelt in the South country (the Negeb).

Isaac se întorsese dela fîntîna,, Lahai-Roi,`` căci locuia în ţara de meazăzi.

63 A nd Isaac went out to meditate and bow down in the open country in the evening; and he looked up and saw that, behold, the camels were coming.

Într'o seară, cînd Isaac ieşise să cugete în taină pe cîmp, a ridicat ochii, şi s'a uitat; şi iată că veneau nişte cămile.

64 A nd Rebekah looked up, and when she saw Isaac, she dismounted from the camel.

Rebeca a ridicat şi ea ochii, a văzut pe Isaac, şi s'a dat jos de pe cămilă.

65 F or she said to the servant, Who is that man walking across the field to meet us? And the servant said, He is my master. So she took a veil and concealed herself with it.

Şi a zis robului:,, Cine este omul acesta, care vine înaintea noastră pe cîmp?`` Robul a răspuns:,, Este stăpînul meu!`` Atunci ea şi -a luat măhrama, şi s'a acoperit.

66 A nd the servant told Isaac everything that he had done.

Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe cari le făcuse.

67 A nd Isaac brought her into his mother Sarah’s tent, and he took Rebekah and she became his wife, and he loved her; thus Isaac was comforted after his mother’s death.

Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, şi el a iubit -o. Astfel a fost mîngîiat Isaac pentru pierderea mamei sale.