1 T he plans of the mind and orderly thinking belong to man, but from the Lord comes the answer of the tongue.

Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

2 A ll the ways of a man are pure in his own eyes, but the Lord weighs the spirits (the thoughts and intents of the heart).

Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

3 R oll your works upon the Lord so shall your plans be established and succeed.

Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

4 T he Lord has made everything to its own end and His own purpose—even the wicked for the day of calamity and evil.

Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

5 E veryone proud and arrogant in heart is disgusting, hateful, and exceedingly offensive to the Lord; be assured they will not go unpunished.

Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

6 B y mercy and love, truth and fidelity, iniquity is purged out of the heart, and by the reverent, worshipful fear of the Lord men depart from and avoid evil.

Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

7 W hen a man’s ways please the Lord, He makes even his enemies to be at peace with him.

Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

8 B etter is a little with righteousness (uprightness in every area and relation and right standing with God) than great revenues with injustice.

Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

9 A man’s mind plans his way, but the Lord directs his steps and makes them sure.

Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

10 D ivinely directed decisions are on the lips of the king; his mouth should not transgress in judgment.

Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

11 A just balance and scales are the Lord’s; all the weights of the bag are His work.

Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

12 I t is an abomination for kings to commit wickedness, for a throne is established and made secure by righteousness (moral and spiritual rectitude in every area and relation).

Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

13 R ight and just lips are the delight of a king, and he loves him who speaks what is right.

Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

14 T he wrath of a king is as messengers of death, but a wise man will pacify it.

Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

15 I n the light of the king’s countenance is life, and his favor is as a cloud bringing the spring rain.

Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

16 H ow much better it is to get skillful and godly Wisdom than gold! And to get understanding is to be chosen rather than silver.

Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

17 T he highway of the upright turns aside from evil; he who guards his way preserves his life.

Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

18 P ride goes before destruction, and a haughty spirit before a fall.

Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

19 B etter it is to be of a humble spirit with the meek and poor than to divide the spoil with the proud.

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

20 H e who deals wisely and heeds word and counsel shall find good, and whoever leans on, trusts in, and is confident in the Lord—happy, blessed, and fortunate is he.

Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

21 T he wise in heart are called prudent, understanding, and knowing, and winsome speech increases learning.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

22 U nderstanding is a wellspring of life to those who have it, but to give instruction to fools is folly.

Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

23 T he mind of the wise instructs his mouth, and adds learning and persuasiveness to his lips.

Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

24 P leasant words are as a honeycomb, sweet to the mind and healing to the body.

Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

25 T here is a way that seems right to a man and appears straight before him, but at the end of it is the way of death.

Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

26 T he appetite of the laborer works for him, for his mouth urges him on.

Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

27 A worthless man devises and digs up mischief, and in his lips there is as a scorching fire.

Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

28 A perverse man sows strife, and a whisperer separates close friends.

Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

29 T he exceedingly grasping, covetous, and violent man entices his neighbor, leading him in a way that is not good.

Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

30 H e who shuts his eyes to devise perverse things and who compresses his lips brings evil to pass.

Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

31 T he hoary head is a crown of beauty and glory if it is found in the way of righteousness (moral and spiritual rectitude in every area and relation).

Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

32 H e who is slow to anger is better than the mighty, he who rules his spirit than he who takes a city.

Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

33 T he lot is cast into the lap, but the decision is wholly of the Lord.

Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -