1 D o you know the time when the wild goats of the rock bring forth ? do you observe when the hinds are giving birth?

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

2 C an you number the months that they carry their offspring? Or do you know the time when they are delivered,

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

3 W hen they bow themselves, bring forth their young ones, cast out their pains?

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

4 T heir young ones become strong, they grow up in the open field; they go forth and return not to them.

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

5 W ho has sent out the wild donkey, giving him his freedom? Or who has loosed the bands of the swift donkey,

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

6 W hose home I have made the wilderness, and the salt land his dwelling place?

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

7 H e scorns the tumult of the city and hears not the shoutings of the taskmaster.

El rîde de zarva cetăţilor,

8 T he range of the mountains is his pasture, and he searches after every green thing.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

9 W ill the wild ox be willing to serve you, or remain beside your manger?

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

10 C an you bind the wild ox with a harness to the plow in the furrow? Or will he harrow the furrows for you?

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

11 W ill you trust him because his strength is great, or to him will you leave your labor?

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

12 W ill you depend upon him to bring home your seed and gather the grain of your threshing floor?

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

13 T he wings of the ostrich wave proudly, are they the pinions and plumage of love?

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

14 T he ostrich leaves her eggs on the ground and warms them in the dust,

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

15 F orgetting that a foot may crush them or that the wild beast may trample them.

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

16 S he is hardened against her young ones, as though they were not hers; her labor is in vain because she has no sense of danger,

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

17 F or God has deprived her of wisdom, neither has He imparted to her understanding.

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

18 Y et when she lifts herself up in flight, she can laugh to scorn the horse and his rider.

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

19 H ave you given the horse his might? Have you clothed his neck with quivering and a shaking mane?

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

20 W as it you who made him to leap like a locust? The majesty of his nostrils is terrible.

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

21 H e paws in the valley and exults in his strength; he goes out to meet the weapons.

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

22 H e mocks at fear and is not dismayed or terrified; neither does he turn back from the sword.

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

23 T he quiver rattles upon him, as do the glittering spear and the lance.

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

24 d evour the ground with fierceness and rage; neither can he stand still at the sound of the trumpet.

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

25 A s often as the trumpet sounds he says, Ha, ha! And he smells the battle from afar, the thunder of the captains, and the shouting.

La sunetul trîmbiţei parcă zice:,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

26 I s it by your wisdom that the hawk soars and stretches her wings toward the south ?

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

27 D oes the eagle mount up at your command and make his nest on high ?

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

28 O n the cliff he dwells and remains securely, upon the point of the rock and the stronghold.

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

29 F rom there he spies out the prey; and his eyes see it afar off.

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

30 H is young ones suck up blood, and where the slain are, there is he.

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.