1 A nd when King Hezekiah heard it, he rent his clothes and covered himself with sackcloth and went into the house of the Lord.

Cînd a auzit împăratul Ezechia cuvintele acestea, şi -a sfîşiat hainele, s'a acoperit cu un sac, şi s'a dus în Casa Domnului.

2 A nd he sent Eliakim, who was over the household, and Shebna the secretary, and the older priests, clothed with sackcloth, to Isaiah the prophet, the son of Amoz.

A trimes pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe cei mai bătrîni dintre preoţi, acoperiţi cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoţ.

3 A nd they said to him, Thus says Hezekiah: This day is a day of trouble and distress and of rebuke and of disgrace; for children have come to the birth, and there is no strength to bring them forth.

Şi i-au zis:,, Aşa vorbeşte Ezechia:, Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei lor, şi totuş mamele n'au putere să nască.

4 I t may be that the Lord your God will hear the words of the Rabshakeh, whom the king of Assyria, his master, has sent to mock, reproach, insult, and defy the living God, and will rebuke the words which the Lord your God has heard. Therefore lift up your prayer for the remnant that is left.

Poate că Domnul Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rabşache, pe pe care l -a trimes împăratul Asiriei, stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe cari le -a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru rămăşiţa care a mai rămas.``

5 S o the servants of King Hezekiah came to Isaiah.

Slujitorii împăratului Ezechia s'au dus deci la Isaia.

6 A nd Isaiah said to them, You shall say to your master, Thus says the Lord: Do not be afraid because of the words which you have heard, with which the servants of the king of Assyria have reviled and blasphemed Me.

Şi Isaia le -a zis:,, Iată ce veţi spune stăpînului vostru:, Aşa vorbeşte Domnul:, Nu te spăimînta de cuvintele pe cari le-ai auzit şi prin cari M'au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei.

7 B ehold, I will put a spirit in him so that he will hear a rumor and return to his own land, and I will cause him to fall by the sword in his own land.

Căci voi pune în el un duh de aşa fel încît, la o veste pe care o va primi, se va întoarce în ţara lui; şi -l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui.``

8 S o the Rabshakeh returned and found the king of Assyria fighting against Libnah; for he had heard that the king had departed from Lachish.

Rabşache, la întoarcere, a găsit pe împăratul Asiriei luptînd împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis.

9 A nd heard concerning Tirhakah king of Ethiopia, He has come forth to make war with you. And when he heard it, he sent messengers to Hezekiah, saying,

Atunci împăratul Asiriei a primit o veste despre Tirhaca, împăratul Etiopiei, prin care i se spunea:,, El a pornit să-ţi facă război.`` Cum a auzit lucrul acesta, a trimes soli la Ezechia, zicîndu-le:

10 T hus shall you speak to Hezekiah king of Judah: Let not your God in Whom you trust deceive you by saying, Jerusalem shall not be given into the hand of the king of Assyria.

Aşa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda:, Nu te lăsa amăgit de Dumnezeul tău, în care te încrezi, şi zici:, Ierusalimul nu va fi dat în mînile împăratului Asiriei.`

11 B ehold, you have heard what the kings of Assyria have done to all lands, destroying them utterly. And shall you be delivered?

Căci ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor, şi cum le-au nimicit cu desăvîrşire; şi tu, să fii izbăvit?

12 H ave the gods of the nations delivered those whom my predecessors have destroyed, as Gozan, Haran, Rezeph, and the children of Eden who were in Telassar?

Oare dumnezeii neamurilor, pe cari le-au nimicit părinţii mei, le-au izbăvit ei, şi anume: Gozanul, Haranul, Reţef, şi fiii lui Eden cari sînt la Telasar?

13 W here is the king of Hamath, and the king of Arpad, and the king of the city of Sepharvaim, the king of Hena, or the king of Ivvah?

Unde este împăratul Hamatului, împăratul Arpadului, şi împăratul cetăţii Sefarvaim, Hena şi Iva?``

14 A nd Hezekiah received the letter from the hand of the messengers and read it. And Hezekiah went up to the house of the Lord and spread it before the Lord.

Ezechia a luat scrisoarea din mîna solilor, şi a citit -o. Apoi s'a suit la Casa Domnului, a întins -o înaintea Domnului,

15 A nd Hezekiah prayed to the Lord:

şi i -a făcut următoarea rugăciune:

16 O Lord of hosts, God of Israel, Who are enthroned above the cherubim, You are the God, You alone, of all the kingdoms of the earth. You have made heaven and earth.

Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pămîntului! Tu ai făcut cerurile şi pămîntul!

17 I ncline Your ear, O Lord, and hear; open Your eyes, O Lord, and see; and hear all the words of Sennacherib which he has sent to mock, reproach, insult, and defy the living God.

Doamne, pleacă-Ţi urechea, şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii, şi priveşte! Auzi toate cuvintele pe cari le -a trimes Sanherib ca să batjocorească pe Dumnezeul cel viu!

18 I t is true, Lord, that the kings of Assyria have laid waste all the nations and their lands

Este adevărat, Doamne, că împăraţii Asiriei au pustiit toate ţările şi ţările lor;

19 A nd have cast the gods of those peoples into the fire, for they were not gods but the work of men’s hands, wood and stone. Therefore they have destroyed them.

şi că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mînile omului, de lemn şi de piatră. De aceea i-au nimicit.

20 N ow therefore, O Lord our God, save us from his hand, that all the kingdoms of the earth may know (understand and realize) that You are the Lord, even You only.

Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mîna lui Sanherib, ca toate împărăţiile pămîntului să ştie că numai Tu, Doamne, eşti Dumnezeu!``

21 T hen Isaiah son of Amoz sent to Hezekiah, saying, Thus says the Lord, the God of Israel: Because you have prayed to Me against Sennacherib king of Assyria,

Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimes să spună lui Ezechia:,, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel:, Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut -o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.

22 T his is the word which the Lord has spoken concerning him: The Virgin Daughter of Zion has despised you and laughed you to scorn; the Daughter of Jerusalem has shaken her head behind you.

Iată cuvîntul pe care l -a rostit Domnul împotriva lui:, Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.

23 W hom have you mocked and reviled ? And against Whom have you raised your voice and haughtily lifted your eyes? Against the Holy One of Israel!

Pe cine ai batjocorit şi ai ocărît tu? Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul, şi ţi-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel;

24 B y your servants you have mocked, reproached, insulted, and defied the Lord, and you have said, With my many chariots I have gone up to the height of the mountains, to the inner recesses of Lebanon. I cut down its tallest cedars and its choicest cypress trees; I came to its remotest height, its most luxuriant and dense forest;

prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul, şi ai zis:, Cu mulţimea carălor mele, m'am suit pe vîrful munţilor, pe coastele Libanului, şi voi tăia cedrii lui cei mai înalţi, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui, şi voi ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui care este ca un pomăt.

25 I dug wells and drank foreign waters, and with the sole of my feet I have dried up all the rivers of Egypt.

Am săpat izvoare, şi am băut din apele lor, şi cu talpa picioarelor mele voi seca toate rîurile Egiptului.``

26 h ave you not heard that I purposed to do it long ago, that I planned it in ancient times? Now I have brought it to pass, that you should lay waste fortified cities, making them ruinous heaps.

Dar n'ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult, şi că le-am hotărît din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăţi tari în nişte mormane de dărîmături.

27 T herefore their inhabitants had little power, they were dismayed and confounded; they were like the grass of the field and like the green herb, like the grass on the housetops and like a field of grain blasted before it is grown or is in stalk.

Şi locuitorii lor sînt neputincioşi, spăimîntaţi şi uluiţi: sînt ca iarba de pe cîmp şi verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri, şi ca grîul care se usucă înainte de a da în spic.

28 B ut I know your sitting down and your going out and your coming in and your raging against Me.

Dar Eu ştiu cînd stai jos, cînd ieşi afară, cînd intri, şi cînd eşti mînios împotriva Mea.

29 B ecause your raging against Me and your arrogance and careless ease have come to My ears, therefore will I put My hook in your nose and My bridle in your lips, and I will turn you back by the way you came.

Deci pentrucă eşti mînios împotriva Mea, şi mîndria ta a ajuns pînă la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nările tale şi zăbala Mea între buzele tale, şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.``

30 A nd this shall be the sign to you: you shall eat this year what grows of itself, and in the second year that which springs from the same. And in the third year sow and reap, and plant vineyards and eat the fruit of them.

acesta să-ţi fie semnul, Ezechia: anul acesta veţi mînca ce va creşte singur dela sine, şi în al doilea an ce va răsări din aceasta; dar în al treilea an, veţi sămăna, veţi secera, veţi sădi vii şi veţi mînca din rodul lor.

31 A nd the remnant that has survived of the house of Judah shall again take root downward and bear fruit upward.

Şi ce va mai scăpa din casa lui Iuda, şi ce va mai rămînea iarăş va prinde rădăcini de desupt, şi va aduce rod deasupra.

32 F or out of Jerusalem will go forth a remnant, and a band that survives out of Mount Zion. The zeal of the Lord of hosts will perform this.

Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă, şi din muntele Sionului cei izbăviţi. Iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.

33 T herefore thus says the Lord concerning the king of Assyria: He shall not come into this city or shoot an arrow here or come before it with shield or cast up a siege mound against it.

Deaceea aşa vorbeşte Domnul despre împăratul Asiriei:, El nu va intra în cetatea aceasta, nu va arunca săgeţi în ea, nu -i va sta înainte cu scuturi, şi nu va ridica întărituri de şanţuri împotriva ei.

34 B y the way that he came, by the same way he shall return, and he shall not come into this city, says the Lord.

Ci se va întoarce pe drumul pe care a venit, şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul,

35 F or I will defend this city to save it, for My own sake and for the sake of My servant David.

căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s'o scap, din pricina Mea, şi din pricina robului Meu David!.``

36 A nd the Angel of the Lord went forth, and slew 185, 000 in the camp of the Assyrians; and when arose early in the morning, behold, all these were dead bodies.

Îngerul Domnului a ieşit, şi a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi cînd s'au sculat dimineaţa, iată că toţi aceştia erau nişte trupuri moarte.

37 S o Sennacherib king of Assyria departed and returned and dwelt at Nineveh.

Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, şi -a ridicat tabăra, a plecat şi s'a întors; şi a rămas la Ninive.

38 A nd as he was worshiping in the house of Nisroch his god, Adrammelech and Sharezer his sons killed him with the sword, and they escaped into the land of Armenia or Ararat. And Esarhaddon his son reigned in his stead.

Şi, pe cînd stătea cu faţa la pămînt rugîndu-se în casa lui Nisroc, dumnezeul său, fiii săi Adramalec şi Şareţer l-au lovit cu sabia, şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.