1 S urely there is a mine for silver, and a place for gold where they refine it.

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

2 I ron is taken out of the earth, and copper is smelted from the stone ore.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

3 M an sets an end to darkness, and he searches out the farthest bounds for the ore buried in gloom and deep darkness.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

4 M en break open shafts away from where people sojourn, in places forgotten by foot; and, hanging afar from men, they swing or flit to and fro.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

5 A s for the earth, out of it comes bread, but underneath there is blasting, turning it up as by fire.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

6 I ts stones are the bed of sapphires; it holds dust of gold.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

7 T hat path no bird of prey knows, and the falcon’s eye has not seen it.

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

8 T he proud beasts have not trodden it, nor has the fierce lion passed over it.

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

9 M an puts forth his hand upon the flinty rock; he overturns the mountains by the roots.

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

10 H e cuts out channels and passages among the rocks; and his eye sees every precious thing.

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

11 b inds the streams so that they do not trickle, and the thing that is hidden he brings forth to light.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

12 B ut where shall Wisdom be found? And where is the place of understanding?

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

13 M an knows not the price of it; neither is it found in the land of the living.

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

14 T he deep says, is not in me; and the sea says, It is not with me.

Adîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

15 I t cannot be gotten for gold, neither shall silver be weighed for the price of it.

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

16 I t cannot be valued in the gold of Ophir, in the precious onyx or beryl, or the sapphire.

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

17 G old and glass cannot equal, nor can it be exchanged for jewels or vessels of fine gold.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

18 N o mention shall be made of coral or of crystal; for the possession of Wisdom is even above rubies or pearls.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

19 T he topaz of Ethiopia cannot compare with it, nor can it be valued in pure gold.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

20 F rom where then does Wisdom come? And where is the place of understanding?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

21 I t is hidden from the eyes of all living, and knowledge of it is withheld from the birds of the heavens.

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

22 A baddon (the place of destruction) and Death say, We have heard the report of it with our ears.

Adîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

23 G od understands the way and He knows the place of it.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

24 F or He looks to the ends of the earth and sees everything under the heavens.

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

25 W hen He gave to the wind weight or pressure and allotted the waters by measure,

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

26 W hen He made a decree for the rain and a way for the lightning of the thunder,

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

27 T hen He saw and declared it; He established it, yes, and searched it out.

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

28 B ut to man He said, Behold, the reverential and worshipful fear of the Lord—that is Wisdom; and to depart from evil is understanding.

Apoi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`