1 “ Ciertamente hay una mina para la plata, Y un lugar donde se refina el oro.

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

2 E l hierro se saca de la tierra, Y de la piedra se funde el cobre.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

3 E l hombre pone fin a las tinieblas, Y hasta los límites más remotos escudriña La roca que está en densa oscuridad.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

4 A bren minas lejos de lo habitado, Olvidado por el pie; Suspendidos se balancean lejos de los hombres.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

5 D e la tierra viene el alimento, Y abajo está revuelta como por fuego.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

6 S us piedras son yacimientos de zafiros, Y su polvo contiene oro.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

7 S enda que ave de rapiña no conoce, Ni que ojo de halcón ha alcanzado a ver;

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

8 L as orgullosas bestias no la han pisado, Ni el fiero león ha pasado por ella.

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

9 P one el hombre su mano en el pedernal; Vuelca de raíz los montes.

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

10 A bre canales en las rocas, Y su ojo ve todo lo preciado.

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

11 D etiene los arroyos para que no corran, Y saca a luz lo oculto.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

12 P ero la sabiduría, ¿dónde se hallará? ¿Y dónde está el lugar de la inteligencia ?

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

13 N o conoce el hombre su valor, Ni se encuentra en la tierra de los vivientes.

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

14 E l abismo dice: ‘No está en mí’; Y el mar dice: ‘No está conmigo.’

Adîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

15 N o se puede dar oro puro por ella, Ni peso de plata por su precio.

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

16 N o puede evaluarse con oro de Ofir, Ni con ónice precioso, ni con zafiro.

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

17 N o la pueden igualar ni el oro ni el vidrio, Ni se puede cambiar por artículos de oro puro.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

18 C oral y cristal ni se mencionen; La adquisición de la sabiduría es mejor que las perlas.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

19 E l topacio de Etiopía no puede igualarla, Ni con oro puro se puede evaluar.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

20 ¿ De dónde, pues, viene la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar de la inteligencia ?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

21 E stá escondida de los ojos de todos los vivientes, Y oculta a todas las aves del cielo.

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

22 E l Abadón (lugar de destrucción) y la muerte dicen: ‘Con nuestros oídos hemos oído su fama.’

Adîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

23 D ios entiende el camino de ella, Y conoce su lugar.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

24 P orque El contempla los confines de la tierra, Y ve todo bajo los cielos.

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

25 C uando El dio peso al viento Y determinó las aguas por medida;

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

26 C uando puso límite a la lluvia Y camino para el rayo,

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

27 E ntonces El la vio y la declaró, La estableció y también la escudriñó.

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

28 Y dijo al hombre: ‘El temor (La reverencia) del Señor es sabiduría, Y apartarse del mal, inteligencia.’”

Apoi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`