1 C uando te sientes a comer con un gobernante, Considera bien lo que está delante de ti,

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

2 Y pon cuchillo a tu garganta Si eres hombre de mucho apetito.

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

3 N o desees sus manjares, Porque es alimento engañoso.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

4 N o te fatigues en adquirir riquezas, Deja de pensar en ellas.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

5 C uando pones tus ojos en ella, ya no está. Porque la riqueza ciertamente se hace alas Como águila que vuela hacia los cielos.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

6 N o comas el pan del egoísta, Ni desees sus manjares;

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

7 P ues como piensa dentro de sí, así es él. El te dice: “Come y bebe,” Pero su corazón no está contigo.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.,, Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

8 V omitarás el bocado que has comido, Y malgastarás tus cumplidos.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

9 N o hables a oídos del necio, Porque despreciará la sabiduría de tus palabras.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

10 N o muevas el lindero antiguo, Ni entres en la heredad de los huérfanos,

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

11 P orque su Redentor es fuerte; El defenderá su causa contra ti.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

12 A plica tu corazón a la instrucción Y tus oídos a las palabras del conocimiento.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

13 N o escatimes la disciplina del niño; Aunque lo castigues con vara, no morirá.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

14 L o castigarás con vara, Y librarás su alma del Seol.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

15 H ijo mío, si tu corazón es sabio, Mi corazón también se me alegrará;

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

16 Y se regocijarán mis entrañas Cuando tus labios hablen lo que es recto.

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

17 N o envidie tu corazón a los pecadores, Antes vive siempre en el temor del Señor.

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

18 P orque ciertamente hay un futuro, Y tu esperanza no será cortada.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

19 E scucha, hijo mío, y sé sabio, Y dirige tu corazón por el buen camino.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

20 N o estés con los bebedores de vino, Ni con los comilones de carne,

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

21 P orque el borracho y el glotón se empobrecerán, Y la vagancia se vestirá de harapos.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

22 E scucha a tu padre, que te engendró, Y no desprecies a tu madre cuando envejezca.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

23 C ompra la verdad y no la vendas, Adquiere sabiduría, instrucción e inteligencia.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

24 E l padre del justo se regocijará en gran manera, Y el que engendra un sabio se alegrará en él.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

25 A légrense tu padre y tu madre, Y regocíjese la que te dio a luz.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

26 D ame, hijo mío, tu corazón, Y que tus ojos se deleiten en mis caminos.

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

27 P orque fosa profunda es la ramera Y pozo angosto es la mujer desconocida.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

28 C iertamente ella acecha como ladrón, Y multiplica los infieles entre los hombres.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

29 ¿ De quién son los ayes ? ¿De quién las tristezas? ¿De quién las luchas? ¿De quién las quejas? ¿De quién las heridas sin causa? ¿De quién los ojos enrojecidos?

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

30 D e los que se demoran mucho con el vino, De los que van en busca de vinos mezclados.

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

31 N o mires al vino cuando rojea, Cuando resplandece en la copa; Entra suavemente,

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

32 P ero al final muerde como serpiente, Y pica como víbora.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

33 T us ojos verán cosas extrañas, Y tu corazón proferirá perversidades.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

34 Y serás como el que se acuesta en medio del mar, O como el que se acuesta en lo alto de un mástil.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

35 Y dirás: “Me hirieron, pero no me dolió; Me golpearon, pero no lo sentí. Cuando despierte, Volveré a buscar más.”

M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``