1 D acă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

Cuando te sientes a comer con un gobernante, Considera bien lo que está delante de ti,

2 p une-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

Y pon cuchillo a tu garganta Si eres hombre de mucho apetito.

3 N u pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

No desees sus manjares, Porque es alimento engañoso.

4 N u te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

No te fatigues en adquirir riquezas, Deja de pensar en ellas.

5 A bia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Cuando pones tus ojos en ella, ya no está. Porque la riqueza ciertamente se hace alas Como águila que vuela hacia los cielos.

6 N u mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

No comas el pan del egoísta, Ni desees sus manjares;

7 c ăci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.,, Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Pues como piensa dentro de sí, así es él. El te dice: “Come y bebe,” Pero su corazón no está contigo.

8 B ucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Vomitarás el bocado que has comido, Y malgastarás tus cumplidos.

9 N u vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

No hables a oídos del necio, Porque despreciará la sabiduría de tus palabras.

10 N u muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

No muevas el lindero antiguo, Ni entres en la heredad de los huérfanos,

11 c ăci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Porque su Redentor es fuerte; El defenderá su causa contra ti.

12 D eschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Aplica tu corazón a la instrucción Y tus oídos a las palabras del conocimiento.

13 N u cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

No escatimes la disciplina del niño; Aunque lo castigues con vara, no morirá.

14 L ovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Lo castigarás con vara, Y librarás su alma del Seol.

15 F iule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Hijo mío, si tu corazón es sabio, Mi corazón también se me alegrará;

16 ş i lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

Y se regocijarán mis entrañas Cuando tus labios hablen lo que es recto.

17 S ă nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

No envidie tu corazón a los pecadores, Antes vive siempre en el temor del Señor.

18 c ăci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Porque ciertamente hay un futuro, Y tu esperanza no será cortada.

19 A scultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Escucha, hijo mío, y sé sabio, Y dirige tu corazón por el buen camino.

20 N u fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

No estés con los bebedores de vino, Ni con los comilones de carne,

21 C ăci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Porque el borracho y el glotón se empobrecerán, Y la vagancia se vestirá de harapos.

22 A sculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Escucha a tu padre, que te engendró, Y no desprecies a tu madre cuando envejezca.

23 C umpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Compra la verdad y no la vendas, Adquiere sabiduría, instrucción e inteligencia.

24 T atăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

El padre del justo se regocijará en gran manera, Y el que engendra un sabio se alegrará en él.

25 S ă se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Alégrense tu padre y tu madre, Y regocíjese la que te dio a luz.

26 F iule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Dame, hijo mío, tu corazón, Y que tus ojos se deleiten en mis caminos.

27 C ăci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Porque fosa profunda es la ramera Y pozo angosto es la mujer desconocida.

28 E a pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Ciertamente ella acecha como ladrón, Y multiplica los infieles entre los hombres.

29 A le cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

¿De quién son los ayes ? ¿De quién las tristezas? ¿De quién las luchas? ¿De quién las quejas? ¿De quién las heridas sin causa? ¿De quién los ojos enrojecidos?

30 A le celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

De los que se demoran mucho con el vino, De los que van en busca de vinos mezclados.

31 N u te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

No mires al vino cuando rojea, Cuando resplandece en la copa; Entra suavemente,

32 d ar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Pero al final muerde como serpiente, Y pica como víbora.

33 O chii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Tus ojos verán cosas extrañas, Y tu corazón proferirá perversidades.

34 V ei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Y serás como el que se acuesta en medio del mar, O como el que se acuesta en lo alto de un mástil.

35 M 'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

Y dirás: “Me hirieron, pero no me dolió; Me golpearon, pero no lo sentí. Cuando despierte, Volveré a buscar más.”