1 M uştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

Las moscas muertas hacen que el ungüento del perfumista dé mal olor; Un poco de insensatez pesa más que la sabiduría y el honor.

2 I nima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

El corazón del sabio lo guía hacia la derecha, Y el corazón del necio, hacia la izquierda.

3 Ş i pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

Aun cuando el necio ande por el camino, Le falta entendimiento Y demuestra a todos que es un necio.

4 C înd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

Si la ira del gobernante se levanta contra ti, No abandones tu puesto, Porque la serenidad suaviza grandes ofensas.

5 E ste un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

Hay un mal que he visto bajo el sol, Como error que procede del gobernante:

6 n ebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

La necedad colocada en muchos lugares elevados, Mientras los ricos se sientan en lugares humildes.

7 A m văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

He visto siervos a caballo Y príncipes caminando como siervos sobre la tierra.

8 C ine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

El que cava un hoyo cae en él, Y al que abre brecha en un muro, lo muerde la serpiente.

9 C ine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

El que saca piedras, puede lastimarse con ellas, Y el que corta leña, puede lesionarse con ella.

10 C înd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

Si el hierro está embotado y él no ha amolado su filo, Entonces tiene que ejercer más fuerza; La sabiduría tiene la ventaja de impartir éxito.

11 C înd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

Si la serpiente muerde antes de ser encantada, No hay ganancia para el encantador.

12 C uvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

Llenas de gracia son las palabras de la boca del sabio, Mientras que los labios del necio a él lo consumen,

13 C el dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

El comienzo de las palabras de su boca es insensatez, Y el final de su habla perversa es locura.

14 N ebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

El necio multiplica las palabras, Pero nadie sabe lo que sucederá, ¿Y quién le hará saber lo que ha de suceder después de él ?

15 T ruda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

El trabajo del necio lo cansa tanto Que no sabe ir a la ciudad.

16 V ai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

¡Ay de ti, tierra, cuyo rey es un muchacho, Y cuyos príncipes banquetean de mañana!

17 F erice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

Bienaventurada tú, tierra, cuyo rey es de noble cuna Y cuyos príncipes comen a su debida hora, Para fortalecerse y no para embriagarse.

18 C înd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

Por negligencia se hunde el techo, Y por pereza tiene goteras la casa.

19 O speţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

Para el placer se prepara la comida, Y el vino alegra la vida, Y el dinero es la respuesta para todo.

20 N u blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

Ni aun en tu recámara maldigas al rey, Ni en tus alcobas maldigas al rico, Porque un ave de los cielos llevará el rumor, Y un ser alado hará conocer el asunto.