1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

No tengas envidia de los malvados, Ni desees estar con ellos;

2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Porque su corazón trama violencia, Y sus labios hablan de hacer mal.

3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

Con sabiduría se edifica una casa, Y con prudencia se afianza;

4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

Con conocimiento se llenan las cámaras De todo bien preciado y deseable.

5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

El hombre sabio es fuerte, Y el hombre de conocimiento aumenta su poder.

6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Porque con dirección sabia harás la guerra, Y en la abundancia de consejeros está la victoria.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Muy alta está la sabiduría para el necio, En la puerta de la ciudad no abre su boca.

8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Al que planea hacer el mal, Lo llamarán intrigante.

9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

El tramar necedad es pecado, Y el insolente es abominación a los hombres.

10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Si eres débil en día de angustia, Tu fuerza es limitada.

11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Libra a los que son llevados a la muerte, Y retén a los que van con pasos vacilantes a la matanza.

12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Si dices: “Mira, no sabíamos esto.” ¿No lo tiene en cuenta el que sondea los corazones ? ¿No lo sabe el que guarda tu alma ? ¿No dará a cada hombre según su obra ?

13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Come miel, hijo mío, porque es buena; Sí, la miel del panal es dulce a tu paladar.

14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Debes saber que así es la sabiduría para tu alma; Si la hallas, entonces habrá un futuro, Y tu esperanza no será cortada.

15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

No aceches, oh impío, la morada del justo; No destruyas su lugar de descanso;

16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Porque el justo cae siete veces, y vuelve a levantarse, Pero los impíos caerán en la desgracia.

17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

No te regocijes cuando caiga tu enemigo, Y no se alegre tu corazón cuando tropiece;

18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

No sea que el Señor lo vea y Le desagrade, Y aparte de él Su ira.

19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

No te impacientes a causa de los malhechores Ni tengas envidia de los impíos;

20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Porque no habrá futuro para el malo. La lámpara de los impíos será apagada.

21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Hijo mío, teme al Señor y al rey; No te asocies con los que son inestables;

22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Porque de repente se levantará su desgracia, Y la destrucción que vendrá de ambos, ¿quién la sabe?

23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

También éstos son dichos de los sabios: “Hacer acepción de personas en el juicio no es bueno.”

24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Al que dice al impío: “Eres justo,” Lo maldecirán los pueblos, lo aborrecerán las naciones;

25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

Pero los que lo reprenden tendrán felicidad, Y sobre ellos vendrá abundante bendición.

26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Besa los labios El que da una respuesta correcta.

27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Ordena tus labores de fuera Y tenlas listas para ti en el campo, Y después edifica tu casa.

28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

No seas, sin causa, testigo contra tu prójimo, Y no engañes con tus labios.

29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

No digas: “Como él me ha hecho, así le haré; Pagaré al hombre según su obra.”

30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

He pasado junto al campo del perezoso Y junto a la viña del hombre falto de entendimiento,

31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

Y vi que todo estaba lleno de cardos, Su superficie cubierta de ortigas, Y su cerca de piedras, derribada.

32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Cuando lo vi, reflexioné sobre ello; Miré, y recibí instrucción.

33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

“ Un poco de dormir, otro poco de dormitar, Otro poco de cruzar las manos para descansar,”

34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

Y llegará tu pobreza como ladrón, Y tu necesidad como hombre armado.