1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Be not envious of evil men, And desire not to be with them.

2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

For destruction doth their heart meditate, And perverseness do their lips speak.

3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

By wisdom is a house builded, And by understanding it establisheth itself.

4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

And by knowledge the inner parts are filled, all precious and pleasant wealth.

5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Mighty the wise in strength, And a man of knowledge is strengthening power,

6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

For by plans thou makest for thyself war, And deliverance in a multitude of counsellors.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Wisdom high for a fool, In the gate he openeth not his mouth.

8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Whoso is devising to do evil, Him they call a master of wicked thoughts.

9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

The thought of folly sin, And an abomination to man a scorner.

10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Thou hast shewed thyself weak in a day of adversity, Straitened is thy power,

11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

If delivering those taken to death, And those slipping to the slaughter -- thou keepest back.

12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

When thou sayest, `Lo, we knew not this.' Is not the Ponderer of hearts He who understandeth? And the Keeper of thy soul He who knoweth? And He hath rendered to man according to his work.

13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Eat my son, honey that good, And the honeycomb -- sweet to thy palate.

14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

So the knowledge of wisdom to thy soul, If thou hast found that there is a posterity And thy hope is not cut off.

15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Lay not wait, O wicked one, At the habitation of the righteous. Do not spoil his resting-place.

16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

For seven doth the righteous fall and rise, And the wicked stumble in evil.

17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

In the falling of thine enemy rejoice not, And in his stumbling let not thy heart be joyful,

18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

Lest Jehovah see, and evil in His eyes, And He hath turned from off him His anger.

19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Fret not thyself at evil doers, Be not envious at the wicked,

20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

For there is not a posterity to the evil, The lamp of the wicked is extinguished.

21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Fear Jehovah, my son, and the king, With changers mix not up thyself,

22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

For suddenly doth their calamity rise, And the ruin of them both -- who knoweth!

23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

These also are for the wise: -- To discern faces in judgment is not good.

24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Whoso is saying to the wicked, `Thou righteous,' Peoples execrate him -- nations abhor him.

25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

And to those reproving it is pleasant, And on them cometh a good blessing.

26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Lips he kisseth who is returning straightforward words.

27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Prepare in an out-place thy work, And make it ready in the field -- go afterwards, Then thou hast built thy house.

28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Be not a witness for nought against thy neighbour, Or thou hast enticed with thy lips.

29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Say not, `As he did to me, so I do to him, I render to each according to his work.'

30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

Near the field of a slothful man I passed by, And near the vineyard of a man lacking heart.

31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

And lo, it hath gone up -- all of it -- thorns! Covered its face have nettles, And its stone wall hath been broken down.

32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

And I see -- I -- I do set my heart, I have seen -- I have received instruction,

33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

A little sleep -- a little slumber -- A little folding of the hands to lie down.

34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

And thy poverty hath come a traveller, And thy want as an armed man!