1 F iule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

My son! my law forget not, And my commands let thy heart keep,

2 C ăci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

For length of days and years, Life and peace they do add to thee.

3 S ă nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

Let not kindness and truth forsake thee, Bind them on thy neck, Write them on the tablet of thy heart,

4 Ş i astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

And find grace and good understanding In the eyes of God and man.

5 Î ncrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

Trust unto Jehovah with all thy heart, And unto thine own understanding lean not.

6 R ecunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

In all thy ways know thou Him, And He doth make straight thy paths.

7 N u te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

Be not wise in thine own eyes, Fear Jehovah, and turn aside from evil.

8 A ceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

Healing it is to thy navel, And moistening to thy bones.

9 C insteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

Honour Jehovah from thy substance, And from the beginning of all thine increase;

10 c ăci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

And filled are thy barns plenty, And new wine thy presses break forth.

11 F iule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

Chastisement of Jehovah, my son, despise not, And be not vexed with His reproof,

12 C ăci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

For whom Jehovah loveth He reproveth, Even as a father the son He is pleased with.

13 F erice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

O the happiness of a man hath found wisdom, And of a man bringeth forth understanding.

14 C ăci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

For better her merchandise Than the merchandise of silver, And than gold -- her increase.

15 e a este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

Precious she above rubies, And all thy pleasures are not comparable to her.

16 Î n dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

Length of days in her right hand, In her left wealth and honour.

17 C ăile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

Her ways ways of pleasantness, And all her paths peace.

18 E a este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

A tree of life she to those laying hold on her, And whoso is retaining her happy.

19 P rin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

Jehovah by wisdom did found the earth, He prepared the heavens by understanding.

20 p rin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

By His knowledge depths have been rent, And clouds do drop dew.

21 F iule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

My son! let them not turn from thine eyes, Keep thou wisdom and thoughtfulness,

22 C ăci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

And they are life to thy soul, and grace to thy neck.

23 A tunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

Then thou goest thy way confidently, And thy foot doth not stumble.

24 C înd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

If thou liest down, thou art not afraid, Yea, thou hast lain down, And sweet hath been thy sleep.

25 N u te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

Be not afraid of sudden fear, And of the desolation of the wicked when it cometh.

26 c ăci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

For Jehovah is at thy side, And He hath kept thy foot from capture.

27 N u opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

Withhold not good from its owners, When thy hand toward God to do.

28 N u zice aproapelui tău:,, Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

Say not thou to thy friend, `Go, and return, and to-morrow I give,' And substance with thee.

29 N u gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

Devise not against thy neighbour evil, And he sitting confidently with thee.

30 N u te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

Strive not with a man without cause, If he have not done thee evil.

31 N u pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

Be not envious of a man of violence, Nor fix thou on any of his ways.

32 C ăci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

For an abomination to Jehovah the perverted, And with the upright His secret counsel.

33 B lestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

The curse of Jehovah in the house of the wicked. And the habitation of the righteous He blesseth.

34 C înd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

If the scorners He doth scorn, Yet to the humble He doth give grace.

35 Î nţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.

Honour do the wise inherit, And fools are bearing away shame!