1 F iule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

My son, don’t forget my teaching; but let your heart keep my commandments:

2 C ăci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

for length of days, and years of life, and peace, will they add to you.

3 S ă nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

Don’t let kindness and truth forsake you. Bind them around your neck. Write them on the tablet of your heart.

4 Ş i astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

So you will find favor, and good understanding in the sight of God and man.

5 Î ncrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

Trust in Yahweh with all your heart, and don’t lean on your own understanding.

6 R ecunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

In all your ways acknowledge him, and he will make your paths straight.

7 N u te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

Don’t be wise in your own eyes. Fear Yahweh, and depart from evil.

8 A ceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

It will be health to your body, and nourishment to your bones.

9 C insteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

Honor Yahweh with your substance, with the first fruits of all your increase:

10 c ăci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

so your barns will be filled with plenty, and your vats will overflow with new wine.

11 F iule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

My son, don’t despise Yahweh’s discipline, neither be weary of his reproof:

12 C ăci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

for whom Yahweh loves, he reproves; even as a father reproves the son in whom he delights.

13 F erice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

Happy is the man who finds wisdom, the man who gets understanding.

14 C ăci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

For her good profit is better than getting silver, and her return is better than fine gold.

15 e a este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

She is more precious than rubies. None of the things you can desire are to be compared to her.

16 Î n dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

Length of days is in her right hand. In her left hand are riches and honor.

17 C ăile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

Her ways are ways of pleasantness. All her paths are peace.

18 E a este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

She is a tree of life to those who lay hold of her. Happy is everyone who retains her.

19 P rin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

By wisdom Yahweh founded the earth. By understanding, he established the heavens.

20 p rin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

By his knowledge, the depths were broken up, and the skies drop down the dew.

21 F iule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

My son, let them not depart from your eyes. Keep sound wisdom and discretion:

22 C ăci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

so they will be life to your soul, and grace for your neck.

23 A tunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

Then you shall walk in your way securely. Your foot won’t stumble.

24 C înd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

When you lie down, you will not be afraid. Yes, you will lie down, and your sleep will be sweet.

25 N u te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

Don’t be afraid of sudden fear, neither of the desolation of the wicked, when it comes:

26 c ăci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

for Yahweh will be your confidence, and will keep your foot from being taken.

27 N u opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

Don’t withhold good from those to whom it is due, when it is in the power of your hand to do it.

28 N u zice aproapelui tău:,, Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

Don’t say to your neighbor, “Go, and come again; tomorrow I will give it to you,” when you have it by you.

29 N u gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

Don’t devise evil against your neighbor, since he dwells securely by you.

30 N u te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

Don’t strive with a man without cause, if he has done you no harm.

31 N u pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

Don’t envy the man of violence. Choose none of his ways.

32 C ăci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

For the perverse is an abomination to Yahweh, but his friendship is with the upright.

33 B lestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

Yahweh’s curse is in the house of the wicked, but he blesses the habitation of the righteous.

34 C înd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

Surely he mocks the mockers, but he gives grace to the humble.

35 Î nţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.

The wise will inherit glory, but shame will be the promotion of fools.