1 M y son, don’t forget my teaching; but let your heart keep my commandments:

Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

2 f or length of days, and years of life, and peace, will they add to you.

Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

3 D on’t let kindness and truth forsake you. Bind them around your neck. Write them on the tablet of your heart.

Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

4 S o you will find favor, and good understanding in the sight of God and man.

Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

5 T rust in Yahweh with all your heart, and don’t lean on your own understanding.

Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

6 I n all your ways acknowledge him, and he will make your paths straight.

Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

7 D on’t be wise in your own eyes. Fear Yahweh, and depart from evil.

Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

8 I t will be health to your body, and nourishment to your bones.

Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

9 H onor Yahweh with your substance, with the first fruits of all your increase:

Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

10 s o your barns will be filled with plenty, and your vats will overflow with new wine.

căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

11 M y son, don’t despise Yahweh’s discipline, neither be weary of his reproof:

Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

12 f or whom Yahweh loves, he reproves; even as a father reproves the son in whom he delights.

Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

13 H appy is the man who finds wisdom, the man who gets understanding.

Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

14 F or her good profit is better than getting silver, and her return is better than fine gold.

Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

15 S he is more precious than rubies. None of the things you can desire are to be compared to her.

ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

16 L ength of days is in her right hand. In her left hand are riches and honor.

În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

17 H er ways are ways of pleasantness. All her paths are peace.

Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

18 S he is a tree of life to those who lay hold of her. Happy is everyone who retains her.

Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

19 B y wisdom Yahweh founded the earth. By understanding, he established the heavens.

Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

20 B y his knowledge, the depths were broken up, and the skies drop down the dew.

prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

21 M y son, let them not depart from your eyes. Keep sound wisdom and discretion:

Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

22 s o they will be life to your soul, and grace for your neck.

Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

23 T hen you shall walk in your way securely. Your foot won’t stumble.

Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

24 W hen you lie down, you will not be afraid. Yes, you will lie down, and your sleep will be sweet.

Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

25 D on’t be afraid of sudden fear, neither of the desolation of the wicked, when it comes:

Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

26 f or Yahweh will be your confidence, and will keep your foot from being taken.

căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

27 D on’t withhold good from those to whom it is due, when it is in the power of your hand to do it.

Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

28 D on’t say to your neighbor, “Go, and come again; tomorrow I will give it to you,” when you have it by you.

Nu zice aproapelui tău:,, Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

29 D on’t devise evil against your neighbor, since he dwells securely by you.

Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

30 D on’t strive with a man without cause, if he has done you no harm.

Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

31 D on’t envy the man of violence. Choose none of his ways.

Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

32 F or the perverse is an abomination to Yahweh, but his friendship is with the upright.

Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

33 Y ahweh’s curse is in the house of the wicked, but he blesses the habitation of the righteous.

Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

34 S urely he mocks the mockers, but he gives grace to the humble.

Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

35 T he wise will inherit glory, but shame will be the promotion of fools.

Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.