1 W hen he had finished speaking to Saul, the soul of Jonathan was knit with the soul of David, and Jonathan loved him as his own soul.

David sfîrşise de vorbit cu Saul. Şi de atunci sufletul lui Ionatan s'a alipit de sufletul lui David, şi Ionatan l -a iubit ca pe sufletul din el.

2 S aul took him that day, and would let him go no more home to his father’s house.

În aceeaş zi, Saul a oprit pe David, şi nu l -a lăsat să se întoarcă în casa tatălui său.

3 T hen Jonathan and David made a covenant, because he loved him as his own soul.

Ionatan a făcut legămînt cu David, pentrucă -l iubea ca pe sufletul lui.

4 J onathan stripped himself of the robe that was on him, and gave it to David, and his clothing, even including his sword, his bow, and his sash.

A scos mantaua pe care o purta, ca s'o dea lui David; şi i -a dat hainele sale, chiar sabia, arcul şi încingătoarea lui.

5 D avid went out wherever Saul sent him, and behaved himself wisely; and Saul set him over the men of war. It was good in the sight of all the people, and also in the sight of Saul’s servants.

David se ducea şi izbutea ori unde -l trimetea Saul; a fost pus de Saul în fruntea oamenilor de răboi, şi era plăcut întregului popor, chiar şi slujitorilor lui Saul.

6 A s they came, when David returned from the slaughter of the Philistine, the women came out of all the cities of Israel, singing and dancing, to meet king Saul, with tambourines, with joy, and with instruments of music.

Pe cînd veneau ei, la întoarcerea lui David dela omorîrea Filisteanului, femeile au ieşit din toate cetăţile lui Israel înaintea împăratului Saul, cîntînd şi jucînd, în sunetul timpanelor şi alăutelor, şi scoţînd strigăte de bucurie.

7 T he women sang to one another as they played, and said, “Saul has slain his thousands, David his ten thousands.”

Femeile cari cîntau îşi răspundeau unele altora, şi ziceau:,, Saul a bătut miile lui, -iar David zecile lui de mii.``

8 S aul was very angry, and this saying displeased him. He said, “They have ascribed to David ten thousands, and to me they have ascribed only thousands. What can he have more but the kingdom?”

Saul s'a mîniat foarte tare, şi nu i -a plăcut vorba aceasta. El a zis:,, Lui David îi dau zece mii şi mie-mi dau mii! Nu -i mai lipseşte decît împărăţia.``

9 S aul watched David from that day and forward.

Şi din ziua aceea Saul a privit cu ochi răi pe David.

10 O n the next day, an evil spirit from God came mightily on Saul, and he prophesied in the middle of the house. David played with his hand, as he did day by day. Saul had his spear in his hand;

A doua zi, duhul cel rău, trimes de Dumnezeu, a apucat pe Saul, care s'a înfuriat în mijlocul casei. David cînta, ca şi în celelalte zile, şi Saul era cu suliţa... în mînă.

11 a nd Saul threw the spear, for he said, “I will pin David even to the wall!” David escaped from his presence twice.

Saul a ridicat suliţa, zicîndu-şi în sine:,, Voi pironi pe David de perete``. Dar David s'a ferit de el de două ori.

12 S aul was afraid of David, because Yahweh was with him, and had departed from Saul.

Saul se teamea de David, pentrucă Domnul era cu David şi Se depărtase... dela el.

13 T herefore Saul removed him from his presence, and made him his captain over a thousand; and he went out and came in before the people.

L -a îndepărtat de lîngă el, şi l -a pus mai mare peste o mie de oameni. David ieşea şi intra în fruntea poporului;

14 D avid behaved himself wisely in all his ways; and Yahweh was with him.

izbutea în tot ce făcea, şi Domnul era cu el.

15 W hen Saul saw that he behaved himself very wisely, he stood in awe of him.

Saul, văzînd că izbutea totdeauna, se temea de el;

16 B ut all Israel and Judah loved David; for he went out and came in before them.

dar tot Israelul şi Iuda iubeau pe David, pentrucă ieşea şi intra în fruntea lor.

17 S aul said to David, “Behold, my elder daughter Merab, I will give her to you as wife. Only be valiant for me, and fight Yahweh’s battles.” For Saul said, “Don’t let my hand be on him, but let the hand of the Philistines be on him.”

Saul a zis lui David:,, Iată, îţi voi da de nevastă pe fiică-mea cea mai mare Merab: numai să-mi slujeşti cu vitejie, şi să porţi războaiele Domnului``. Dar Saul îşi zicea:,, Nu vreau să-mi pun mîna... mea pe el, ci mîna Filistenilor să fie asupra lui``.

18 D avid said to Saul, “Who am I, and what is my life, or my father’s family in Israel, that I should be son-in-law to the king?”

David a răspuns lui Saul:,, Cine sînt eu, şi ce este viaţa mea, ce este familia tatălui meu în Israel, ca să fiu ginerele împăratului?``

19 B ut at the time when Merab, Saul’s daughter, should have been given to David, she was given to Adriel the Meholathite as wife.

Venind vremea cînd Merab, fata lui Saul, avea să fie dată lui David, ea a fost dată de nevastă lui Adriel, din Mehola.

20 M ichal, Saul’s daughter, loved David; and they told Saul, and the thing pleased him.

Mical, fata lui Saul, iubea pe David. Au spus lui Saul, şi lucrul i -a plăcut.

21 S aul said, I will give her to him, that she may be a snare to him, and that the hand of the Philistines may be against him. Therefore Saul said to David, “You shall today be my son-in-law a second time.”

El îşi zicea:,, I -o voi da ca să -i fie o cursă, şi să cadă subt mîna Filistenilor``. Şi Saul a zis lui David pentru a doua oară:,, Astăzi îmi vei fi... ginere``.

22 S aul commanded his servants, “Talk with David secretly, and say, ‘Behold, the king has delight in you, and all his servants love you. Now therefore be the king’s son-in-law.’”

Saul a dat slujitorilor săi următoarea poruncă:,, Vorbiţi în taină lui David, şi spuneţi -i:, Iată că împăratul e binevoitor faţă de tine, şi toţi slujitorii lui te iubesc; fii acum ginerele împăratului.``

23 S aul’s servants spoke those words in the ears of David. David said, “Does it seems to you a light thing to be the king’s son-in-law, since I am a poor man, and lightly esteemed?”

Slujitorii lui Saul au spus aceste lucruri la urechile lui David. Şi David a răspuns:,, Credeţi că este uşor să fii ginerele împăratului? Eu sînt un om sărac şi de puţină însemnătate.``

24 T he servants of Saul told him, saying, “David spoke like this.”

Slujitorii lui Saul i-au spus ce răspunsese David.

25 S aul said, “Tell David, ‘The king desires no dowry except one hundred foreskins of the Philistines, to be avenged of the king’s enemies.’” Now Saul thought he would make David fall by the hand of the Philistines.

Saul a zis:,, Aşa să vorbiţi lui David:,Împăratul nu cere nicio zestre; ci doreşte o sută de prepuţuri de ale Filistenilor, ca să-şi răzbune pe vrăjmaşii lui.`` Saul avea de gînd... să facă pe David să cadă în mînile Filistenilor.

26 W hen his servants told David these words, it pleased David well to be the king’s son-in-law. Before the deadline,

Slujitorii lui Saul au spus aceste cuvinte lui David, şi David a primit ce i se ceruse, pentru ca să fie ginerele împăratului. Înainte de vremea hotărîtă,

27 D avid arose and went, he and his men, and killed two hundred men of the Philistines. Then David brought their foreskins, and they gave them in full number to the king, that he might be the king’s son-in-law. Then Saul gave him Michal his daughter as wife.

David s'a sculat, a plecat cu oamenii lui, şi a ucis două sute de oameni dintre Filisteni; le -a adus prepuţurile, şi a dat împăratului numărul întreg, ca să fie ginerele împăratului. Atunci Saul i -a dat de nevastă pe fiică-sa Mical.

28 S aul saw and knew that Yahweh was with David; and Michal, Saul’s daughter, loved him.

Saul a văzut şi a înţeles că Domnul era cu David; şi fiică-sa, Mical, iubea pe David.

29 S aul was even more afraid of David; and Saul was David’s enemy continually.

Saul s'a temut din ce în ce mai mult de David, şi toată viaţa i -a fost vrăjmaş.

30 T hen the princes of the Philistines went out; and as often as they went out, David behaved himself more wisely than all the servants of Saul, so that his name was highly esteemed.

Domnitorii Filistenilor ieşeau la luptă; şi oridecîteori ieşeau, David avea mai multă izbîndă decît toţi slujitorii lui Saul, şi numele lui a ajuns foarte vestit.