1 D on’t be envious of evil men; neither desire to be with them:

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 f or their hearts plot violence, and their lips talk about mischief.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 T hrough wisdom a house is built; by understanding it is established;

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 b y knowledge the rooms are filled with all rare and beautiful treasure.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 A wise man has great power; and a knowledgeable man increases strength;

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 f or by wise guidance you wage your war; and victory is in many advisors.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 W isdom is too high for a fool: he doesn’t open his mouth in the gate.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 O ne who plots to do evil will be called a schemer.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 T he schemes of folly are sin. The mocker is detested by men.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 I f you falter in the time of trouble, your strength is small.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 R escue those who are being led away to death! Indeed, hold back those who are staggering to the slaughter!

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 I f you say, “Behold, we didn’t know this”; doesn’t he who weighs the hearts consider it? He who keeps your soul, doesn’t he know it? Shall he not render to every man according to his work?

Dacă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 M y son, eat honey, for it is good; the droppings of the honeycomb, which are sweet to your taste:

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 s o you shall know wisdom to be to your soul; if you have found it, then there will be a reward, your hope will not be cut off.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 D on’t lay in wait, wicked man, against the habitation of the righteous. Don’t destroy his resting place:

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 f or a righteous man falls seven times, and rises up again; but the wicked are overthrown by calamity.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 D on’t rejoice when your enemy falls. Don’t let your heart be glad when he is overthrown;

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 l est Yahweh see it, and it displease him, and he turn away his wrath from him.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 D on’t fret yourself because of evildoers; neither be envious of the wicked:

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 f or there will be no reward to the evil man; and the lamp of the wicked shall be snuffed out.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 M y son, fear Yahweh and the king. Don’t join those who are rebellious:

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 f or their calamity will rise suddenly; the destruction from them both—who knows?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 T hese also are sayings of the wise. To show partiality in judgment is not good.

Iată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 H e who says to the wicked, “You are righteous”; peoples shall curse him, and nations shall abhor him—

Pe cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 b ut it will go well with those who convict the guilty, and a rich blessing will come on them.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 A n honest answer is like a kiss on the lips.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 P repare your work outside, and get your fields ready. Afterwards, build your house.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 D on’t be a witness against your neighbor without cause. Don’t deceive with your lips.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 D on’t say, “I will do to him as he has done to me; I will render to the man according to his work.”

Nu zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 I went by the field of the sluggard, by the vineyard of the man void of understanding;

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 B ehold, it was all grown over with thorns. Its surface was covered with nettles, and its stone wall was broken down.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 T hen I saw, and considered well. I saw, and received instruction:

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep;

Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 s o your poverty will come as a robber, and your want as an armed man.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.