1 T he children of Israel traveled, and encamped in the plains of Moab beyond the Jordan at Jericho.

Copiii lui Israel au pornit, şi au tăbărît în şesurile Moabului, dincolo de Iordan, în faţa Ierihonului.

2 B alak the son of Zippor saw all that Israel had done to the Amorites.

Balac, fiul lui Ţipor, a văzut tot ce făcuse Israel Amoriţilor.

3 M oab was very afraid of the people, because they were many. Moab was distressed because of the children of Israel.

Şi Moab a rămas foarte îngrozit în faţa unui popor atît de mare la număr; l -a apucat groaza în faţa copiilor lui Israel.

4 M oab said to the elders of Midian, “Now this multitude will lick up all that is around us, as the ox licks up the grass of the field.” Balak the son of Zippor was king of Moab at that time.

Moab a zis bătrînilor lui Madian:,, Mulţimea aceasta are să înghită tot ce este în jurul nostru, cum paşte boul verdeaţa de pe cîmp.`` Balac, fiul lui Ţipor, era pe atunci împărat al Moabului.

5 H e sent messengers to Balaam the son of Beor, to Pethor, which is by the River, to the land of the children of his people, to call him, saying, “Behold, there is a people who came out of Egypt. Behold, they cover the surface of the earth, and they are staying opposite me.

El a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor pe Rîu (Eufrat), în ţara fiilor poporului său, ca să -l cheme, şi să -i spună:,, Iată, un popor a ieşit din Egipt; acopere faţa pămîntului, şi s'a aşezat în faţa mea.

6 P lease come now therefore curse me this people; for they are too mighty for me. Perhaps I shall prevail, that we may strike them, and that I may drive them out of the land; for I know that he whom you bless is blessed, and he whom you curse is cursed.”

Vino, te rog, să-mi blastămi pe poporul acesta, căci este mai puternic decît mine; poate că aşa, îl voi putea bate şi -l voi izgoni din ţară, căci ştiu că pe cine binecuvintezi tu este binecuvîntat, şi pe cine blastămi tu este blăstămat.``

7 T he elders of Moab and the elders of Midian departed with the rewards of divination in their hand. They came to Balaam, and spoke to him the words of Balak.

Bătrînii lui Moab şi bătrînii lui Madian au plecat, avînd cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam, şi i-au spus cuvintele lui Balac.

8 H e said to them, “Lodge here this night, and I will bring you word again, as Yahweh shall speak to me.” The princes of Moab stayed with Balaam.

Balaam le -a zis:,, Rămîneţi aici peste noapte, şi vă voi da răspuns, după cum îmi va spune Domnul.`` Şi căpeteniile Moabului au rămas la Balaam.

9 G od came to Balaam, and said, “Who are these men with you?”

Dumnezeu a venit la Balaam, şi a zis:,, Cine sînt oamenii aceştia pe cari -i ai la tine?``

10 B alaam said to God, “Balak the son of Zippor, king of Moab, has said to me,

Balaam a răspuns lui Dumnezeu:,, Balac, fiul lui Ţipor, împăratul Moabului, i -a trimes să-mi spună:

11 ‘ Behold, the people that has come out of Egypt covers the surface of the earth. Now, come curse me them. Perhaps I shall be able to fight against them, and shall drive them out.’”

Iată, un popor a ieşit din Egipt, şi acopere faţa pămîntului; vino dar, şi blastămă -l; poate că aşa îl voi putea bate, şi -l voi izgoni.``

12 G od said to Balaam, “You shall not go with them. You shall not curse the people; for they are blessed.”

Dumnezeu a zis lui Balaam:,, Să nu te duci cu ei; şi nici să nu blastămi poporul acela, căci este binecuvîntat.``

13 B alaam rose up in the morning, and said to the princes of Balak, “Go to your land; for Yahweh refuses to permit me to go with you.”

Balaam s'a sculat dimineaţa, şi a zis căpeteniilor lui Balac:,, Duceţi-vă înapoi în ţara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi.``

14 T he princes of Moab rose up, and they went to Balak, and said, “Balaam refuses to come with us.”

Şi mai marii Moabului s'au sculat, s'au întors la Balac, şi i-au spus:,, Balaam n'a vrut să vină cu noi.``

15 B alak again sent princes, more, and more honorable than they.

Balac a trimes din nou mai multe căpetenii mai cu vază decît cele dinainte.

16 T hey came to Balaam, and said to him, “Thus says Balak the son of Zippor, ‘Please let nothing hinder you from coming to me,

Au ajuns la Balaam, şi i-au zis:,, Aşa vorbeşte Balac, fiul lui Ţipor:, Nu mai pune piedici, şi vino la mine;

17 f or I will promote you to very great honor, and whatever you say to me I will do. Please come therefore, and curse this people for me.’”

căci îţi voi da multă cinste, şi voi face tot ce-mi vei spune; numai vino, te rog, şi blastămă-mi poporul acesta!``

18 B alaam answered the servants of Balak, “If Balak would give me his house full of silver and gold, I can’t go beyond the word of Yahweh my God, to do less or more.

Balaam, a răspuns şi a zis slujitorilor lui Balac:,, Să-mi dea Balac chiar şi casa lui plină de argint şi de aur, şi tot n'aş putea să fac niciun lucru, fie mic fie mare, împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului meu.

19 N ow therefore, please wait also here this night, that I may know what Yahweh will speak to me more.”

Totuş vă rog, rămîneţi aici la noapte, şi voi vedea ce-mi va mai spune Domnul.``

20 G od came to Balaam at night, and said to him, “If the men have come to call you, rise up, go with them; but only the word which I speak to you, that you shall do.”

Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopţii, şi i -a zis:,, Fiindcă oamenii aceştia au venit să te cheme, scoală-te, şi du-te cu ei; dar să faci numai ce-ţi voi spune.``

21 B alaam rose up in the morning, and saddled his donkey, and went with the princes of Moab.

Balaam s'a sculat dimineaţa, a pus şaua pe măgăriţă, şi a plecat cu căpeteniile lui Moab.

22 G od’s anger burned because he went; and Yahweh’s angel placed himself in the way for an adversary against him. Now he was riding on his donkey, and his two servants were with him.

Dumnezeu S'a aprins de mînie, pentrucă plecase. Şi Îngerul Domnului S'a aşezat în drum, ca să i se împotrivească. Balaam era călare pe măgăriţa lui, şi cei doi slujitori ai lui erau cu el.

23 T he donkey saw Yahweh’s angel standing in the way, with his sword drawn in his hand; and the donkey turned aside out of the way, and went into the field. Balaam struck the donkey, to turn her into the way.

Măgăriţa a văzut pe Îngerul Domnului stînd în drum, cu sabia scoasă din teacă în mînă, s'a abătut din drum, şi a luat -o pe cîmp. Balaam şi -a bătut măgăriţa ca s'o aducă la drum.

24 T hen Yahweh’s angel stood in a narrow path between the vineyards, a wall being on this side, and a wall on that side.

Îngerul Domnului S'a aşezat într'o cărare dintre vii, şi de fiecare parte a cărării era cîte un zid.

25 T he donkey saw Yahweh’s angel, and she thrust herself to the wall, and crushed Balaam’s foot against the wall. He struck her again.

Măgăriţa a văzut pe Îngerul Domnului; s'a strîns spre zid, şi a strîns piciorul lui Balaam de zid. Balaam a bătut -o din nou.

26 Y ahweh’s angel went further, and stood in a narrow place, where there was no way to turn either to the right hand or to the left.

Îngerul Domnului a trecut mai departe, şi S'a aşezat într'un loc unde nu era chip să te întorci nici la dreapta nici la stînga.

27 T he donkey saw Yahweh’s angel, and she lay down under Balaam. Balaam’s anger burned, and he struck the donkey with his staff.

Măgăriţa a văzut pe Îngerul Domnului, şi s'a culcat subt Balaam. Balaam s'a aprins de mînie, şi a bătut măgăriţa cu un băţ.

28 Y ahweh opened the mouth of the donkey, and she said to Balaam, “What have I done to you, that you have struck me these three times?”

Domnul a deschis gura măgăriţei, şi ea a zis lui Balaam:,, Ce ţi-am făcut, de m'ai bătut de trei ori?``

29 B alaam said to the donkey, “Because you have mocked me, I wish there were a sword in my hand, for now I would have killed you.”

Balaam a răspuns măgăriţei:,, Pentrucă ţi-ai bătut joc de mine; dacă aş avea o sabie în mînă, te-aş ucide pe loc.``

30 T he donkey said to Balaam, “Am I not your donkey, on which you have ridden all your life long until today? Was I ever in the habit of doing so to you?” He said, “No.”

Măgăriţa a zis lui Balaam:,, Nu sînt eu oare măgăriţa ta, pe care ai călărit în tot timpul pînă în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ţi fac aşa?`` Şi el a răspuns:,, Nu.``

31 T hen Yahweh opened the eyes of Balaam, and he saw Yahweh’s angel standing in the way, with his sword drawn in his hand; and he bowed his head, and fell on his face.

Domnul a deschis ochii lui Balaam, şi Balaam a văzut pe Îngerul Domnului stînd în drum, cu sabia scoasă în mînă. Şi s'a plecat, şi s'a aruncat cu faţa la pămînt.

32 Y ahweh’s angel said to him, “Why have you struck your donkey these three times? Behold, I have come out as an adversary, because your way is perverse before me.

Îngerul Domnului i -a zis:,, Pentru ce ţi-ai bătut măgăriţa de trei ori? Iată, Eu am ieşit ca să-ţi stau împotrivă, căci drumul pe care mergi, este un drum care duce la perzare, înaintea Mea.

33 T he donkey saw me, and turned aside before me these three times. Unless she had turned aside from me, surely now I would have killed you, and saved her alive.”

Măgăriţa M'a văzut, şi s'a abătut de trei ori dinaintea Mea; dacă nu s'ar fi abătut dinaintea Mea, pe tine te-aş fi omorît, iar pe ea aş fi lăsat -o vie.``

34 B alaam said to Yahweh’s angel, “I have sinned; for I didn’t know that you stood in the way against me. Now therefore, if it displeases you, I will go back again.”

Balaam a zis Îngerului Domnului:,, Am păcătuit, căci nu ştiam că te-ai aşezat înaintea mea în drum; şi acum, dacă nu găseşti că e bine ce fac eu, mă voi întoarce.``

35 Y ahweh’s angel said to Balaam, “Go with the men; but only the word that I shall speak to you, that you shall speak.” So Balaam went with the princes of Balak.

Îngerul Domnului a zis lui Balaam:,, Du-te cu oamenii aceştia; dar să spui numai cuvintele pe cari ţi le voi spune Eu.`` Şi Balaam a plecat înainte cu căpeteniile lui Balac.

36 W hen Balak heard that Balaam had come, he went out to meet him to the City of Moab, which is on the border of the Arnon, which is in the utmost part of the border.

Balac a auzit că vine Balaam, şi i -a ieşit înainte pînă la cetatea Moabului, care este la hotarul Arnonului, la hotarul cel mai depărtat.

37 B alak said to Balaam, “Didn’t I earnestly send to you to call you? Why didn’t you come to me? Am I not able indeed to promote you to honor?”

Balac a zis lui Balaam:,, N'am trimes eu oare la tine să te cheme? Pentru ce n'ai venit la mine? Cum, nu pot eu oare să-ţi dau cinste?``

38 B alaam said to Balak, “Behold, I have come to you. Have I now any power at all to speak anything? The word that God puts in my mouth, that shall I speak.”

Balaam a răspuns lui Balac:,, Iată că am venit la tine; acum, îmi va fi oare îngăduit să spun ceva? Voi spune cuvintele pe cari mi le va pune Dumnezeu în gură.``

39 B alaam went with Balak, and they came to Kiriath Huzoth.

Balaam a mers cu Balac, şi au ajuns la Chiriat-Huţot.

40 B alak sacrificed cattle and sheep, and sent to Balaam, and to the princes who were with him.

Balac a jertfit boi şi oi, şi a trimes din ei lui Balaam şi căpeteniilor cari erau cu el.

41 I n the morning, Balak took Balaam, and brought him up into the high places of Baal; and he saw from there part of the people.

Dimineaţa, Balac a luat pe Balaam, şi l -a suit pe Bamot-Baal, de unde Balaam putea să vadă o parte din popor.