1 T he word that came to Jeremiah from Yahweh in the tenth year of Zedekiah king of Judah, which was the eighteenth year of Nebuchadnezzar.

Iată cuvîntul spus lui Ieremia din partea Domnului, în al zecilea an al lui Zedechia, împăratul lui Iuda. -Acesta era anul al optsprezecelea al lui Nebucadneţar.

2 N ow at that time the king of Babylon’s army was besieging Jerusalem; and Jeremiah the prophet was shut up in the court of the guard, which was in the king of Judah’s house.

Oastea împăratului Babilonului împresura pe atunci Ierusalimul, şi proorocul Ieremia era închis în curtea temniţei, care ţinea de casa împăratului lui Iuda.

3 F or Zedekiah king of Judah had shut him up, saying, Why do you prophesy, and say, Yahweh says, Behold, I will give this city into the hand of the king of Babylon, and he shall take it;

Zedechia, împăratul lui Iuda, pusese să -l închidă, şi -i zisese:,, Pentru ce prooroceşti, şi zici:, Aşa vorbeşte Domnul:, Iată, dau cetatea aceasta în mînile împăratului Babilonului, şi o va lua;

4 a nd Zedekiah king of Judah shall not escape out of the hand of the Chaldeans, but shall surely be delivered into the hand of the king of Babylon, and shall speak with him mouth to mouth, and his eyes shall see his eyes;

Zedechia, împăratul lui Iuda, nu va scăpa de Haldei, ci va fi dat în mînile împăratului Babilonului, îi va vorbi gură către gură, şi se vor vedea faţă în faţă.

5 a nd he shall bring Zedekiah to Babylon, and he shall be there until I visit him, says Yahweh: though you fight with the Chaldeans, you shall not prosper?

Împăratul Babilonului va duce pe Zedechia la Babilon, unde va rămînea pînă cînd Îmi voi aduce Eu aminte de el, zice Domnul. Chiar dacă vă bateţi împotriva Haldeilor, nu veţi avea izbîndă.``

6 J eremiah said, Yahweh’s word came to me, saying,

Ieremia a zis:,, Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

7 B ehold, Hanamel the son of Shallum your uncle shall come to you, saying, Buy my field that is in Anathoth; for the right of redemption is yours to buy it.

Iată că Hanameel, fiul unchiului tău Şalum, va veni la tine să-ţi spună:, Cumpără ogorul meu care este la Anatot, căci tu ai drept de răscumpărare ca să -l cumperi.`

8 S o Hanamel my uncle’s son came to me in the court of the guard according to Yahweh’s word, and said to me, Please buy my field that is in Anathoth, which is in the land of Benjamin; for the right of inheritance is yours, and the redemption is yours; buy it for yourself. Then I knew that this was Yahweh’s word.

Şi Hanameel, fiul unchiului meu, a venit la mine, după Cuvîntul Domnului, în curtea temniţei, şi mi -a zis:, Cumpără ogorul meu, care este la Anatot, în ţara lui Beniamin, căci tu ai drept de moştenire şi de răscumpărare, cumpără -l!` Am cunoscut că era cuvîntul Domnului.

9 I bought the field that was in Anathoth of Hanamel my uncle’s son, and weighed him the money, even seventeen shekels of silver.

Şi am cumpărat dela Hanameel, fiul unchiului meu, ogorul dela Anatot, şi i-am cîntărit argintul, şaptesprezece sicli de argint.

10 I subscribed the deed, and sealed it, and called witnesses, and weighed him the money in the balances.

Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori, şi am cîntărit argintul într'o cumpănă.

11 S o I took the deed of the purchase, both that which was sealed, containing the terms and conditions, and that which was open;

Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege şi obiceiuri, şi pe cel ce era deschis;

12 a nd I delivered the deed of the purchase to Baruch the son of Neriah, the son of Mahseiah, in the presence of Hanamel my uncle’s son, and in the presence of the witnesses who subscribed the deed of the purchase, before all the Jews who sat in the court of the guard.

şi am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în faţa lui Hanameel, fiul unchiului meu, în faţa martorilor, cari iscăliseră zapisul de cumpărare, şi în faţa tuturor Iudeilor cari se aflau în curtea temniţei.

13 I commanded Baruch before them, saying,

Şi am dat lui Baruc înaintea lor următoarea poruncă:

14 Y ahweh of Armies, the God of Israel says: Take these deeds, this deed of the purchase which is sealed, and this deed which is open, and put them in an earthen vessel; that they may continue many days.

Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:, Ia zapisurile acestea de cumpărare, cel pecetluit şi cel deschis, şi pune'le într-un vas de pămînt, ca să se păstreze multă vreme!

15 F or Yahweh of Armies, the God of Israel says: Houses and fields and vineyards shall yet again be bought in this land.

Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:, Iarăş se vor mai cumpăra case, ogoare şi vii, în ţara aceasta.`

16 N ow after I had delivered the deed of the purchase to Baruch the son of Neriah, I prayed to Yahweh, saying,

Dupăce am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, am făcut Domnului această rugăciune:

17 A h Lord Yahweh! Behold, you have made the heavens and the earth by your great power and by your outstretched arm; there is nothing too hard for you,

Ah! Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut cerurile şi pămîntul cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins: nimic nu este de mirat din partea Ta!

18 w ho show loving kindness to thousands, and recompense the iniquity of the fathers into the bosom of their children after them; the great, the mighty God, Yahweh of Armies is his name;

Tu dai îndurare pînă la al miilea neam de oameni, şi pedepseşti nelegiuirea părinţilor în sînul copiilor lor după ei. Tu eşti Dumnezeul cel mare, cel puternic, al cărui Nume este Domnul oştirilor!

19 g reat in counsel, and mighty in work; whose eyes are open to all the ways of the sons of men, to give everyone according to his ways, and according to the fruit of his doings:

Tu eşti mare la sfat şi puternic la faptă, Tu ai ochii deschişi asupra tuturor căilor copiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui.

20 w ho performed signs and wonders in the land of Egypt, even to this day, both in Israel and among other men; and made yourself a name, as it is today;

Tu ai făcut minuni şi semne mari în ţara Egiptului şi pînă în ziua de azi, şi în Israel şi printre oameni, şi Ţi-ai făcut un Nume aşa cum este astăzi.

21 a nd brought your people Israel out of the land of Egypt with signs, and with wonders, and with a strong hand, and with an outstretched arm, and with great terror;

Ai scos din ţara Egiptului pe poporul tău Israel, cu minuni şi semne mari, cu mînă tare şi cu braţ întins, şi cu o mare groază.

22 a nd gave them this land, which you swore to their fathers to give them, a land flowing with milk and honey;

Tu le-ai dat ţara aceasta, pe care jurasei părinţilor lor că le -o vei da, ţară în care curge lapte şi miere.

23 a nd they came in, and possessed it, but they didn’t obey your voice, neither walked in your law; they have done nothing of all that you commanded them to do: therefore you have caused all this evil to come upon them.

Ei au venit, şi au luat -o în stăpînire. Dar n'au ascultat de glasul Tău, n'au păzit Legea Ta, şi n'au făcut tot ce le poruncisei să facă. Şi atunci ai trimes peste ei toate aceste nenorociri!

24 B ehold, the mounds, they have come to the city to take it; and the city is given into the hand of the Chaldeans who fight against it, because of the sword, and of the famine, and of the pestilence; and what you have spoken has happened; and behold, you see it.

Iată, şanţurile de apărare se înalţă împotriva cetăţii şi o ameninţă; cetatea va fi dată în mînile Haldeilor cari luptă împotriva ei, biruită de sabie, de foamete şi de ciumă. Ce ai spus Tu s'a întîmplat: Tu însuţi vezi!

25 Y ou have said to me, Lord Yahweh, Buy the field for money, and call witnesses; whereas the city is given into the hand of the Chaldeans.

Şi totuş, Doamne, Dumnezeule, Tu mi-ai zis:, Cumpără-ţi un ogor cu argint, şi pune şi martori!`... cînd totuş cetatea este dată în mînile Haldeilor!``

26 T hen Yahweh’s word came to Jeremiah, saying,

Cuvîntul Domnului a vorbit atunci lui Ieremia, astfel:

27 B ehold, I am Yahweh, the God of all flesh: is there anything too hard for me?

Iată, Eu sînt Domnul, Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva de mirat din partea Mea?``

28 T herefore Yahweh says: Behold, I will give this city into the hand of the Chaldeans, and into the hand of Nebuchadnezzar king of Babylon, and he shall take it:

Deaceea, aşa vorbeşte Domnul:,, Iată, dau cetatea aceasta în mînile Haldeilor, şi în mînile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi o va lua.

29 a nd the Chaldeans, who fight against this city, shall come and set this city on fire, and burn it, with the houses, on whose roofs they have offered incense to Baal, and poured out drink offerings to other gods, to provoke me to anger.

Haldeii, cari luptă împotriva cetăţii acesteia vor întra, îi vor pune foc, şi o vor arde, împreună cu casele pe acoperişul cărora au adus tămîie lui Baal şi au turnat jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mînie.

30 F or the children of Israel and the children of Judah have done only that which was evil in my sight from their youth; for the children of Israel have only provoked me to anger with the work of their hands, says Yahweh.

Căci copiii lui Israel şi copiii lui Iuda n'au făcut din tinereţa lor, de cît ce este rău înaintea Mea; copiii lui Israel numai M'au mîniat într'una cu lucrarea mînilor lor, zice Domnul.``

31 F or this city has been to me a provocation of my anger and of my wrath from the day that they built it even to this day; that I should remove it from before my face,

Căci cetatea aceasta Îmi aţîţă mînia şi urgia, din ziua cînd s'a zidit şi pînă azi; de aceea, vreau s'o iau dinaintea Feţei Mele,

32 b ecause of all the evil of the children of Israel and of the children of Judah, which they have done to provoke me to anger, they, their kings, their princes, their priests, and their prophets, and the men of Judah, and the inhabitants of Jerusalem.

din pricina tot răului pe care l-au făcut copiii lui Israel şi copiii lui Iuda ca să Mă mînie, ei, împăraţii lor, căpeteniile lor, preoţii lor şi proorocii lor, oamenii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului.

33 T hey have turned to me the back, and not the face: and though I taught them, rising up early and teaching them, yet they have not listened to receive instruction.

Mi-au întors spatele, nu s'au uitat la Mine; i-am învăţat, i-am învăţat într'una, dar n'au ascultat şi nu s'au învăţat.

34 B ut they set their abominations in the house which is called by my name, to defile it.

Ci şi-au pus urîciunile idoleşti în Casa peste care este chemat Numele Meu, şi au spurcat -o.

35 T hey built the high places of Baal, which are in the valley of the son of Hinnom, to cause their sons and their daughters to pass through fire to Molech; which I didn’t command them, neither did it come into my mind, that they should do this abomination, to cause Judah to sin.

Au zidit înălţimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să treacă prin foc lui Moloc pe fiii şi fiicele lor: lucru pe care nu li -l poruncisem; şi nici nu-Mi trecuse prin gînd, că au să facă asemenea grozăvii ca să ducă pe Iuda în păcat.``

36 N ow therefore Yahweh, the God of Israel, says concerning this city, about which you say, It is given into the hand of the king of Babylon by the sword, and by the famine, and by the pestilence:

acum, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre cetatea aceasta, despre care ziceţi:, Va fi dată în mînile împăratului Babilonului, biruită prin sabie, prin foamete şi prin ciumă``:

37 B ehold, I will gather them out of all the countries, where I have driven them in my anger, and in my wrath, and in great indignation; and I will bring them again to this place, and I will cause them to dwell safely:

Iată, îi voi strînge din toate ţările unde i-am izgonit, în mînia Mea, în urgia Mea, şi în marea Mea supărare; îi voi aduce înapoi în locul acesta, şi -i voi face să locuiască în linişte acolo.

38 a nd they shall be my people, and I will be their God:

Ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor.

39 a nd I will give them one heart and one way, that they may fear me forever, for their good, and of their children after them:

Le voi da o inimă şi o cale, ca să se teamă de Mine totdeauna, spre fericire lor şi a copiilor lor după ei.

40 a nd I will make an everlasting covenant with them, that I will not turn away from following them, to do them good; and I will put my fear in their hearts, that they may not depart from me.

Voi încheia cu ei un legămînt vecinic, că nu Mă voi mai întoarce dela ei, ci le voi face bine, şi le voi pune în inimă frica de Mine, ca să nu se depărteze de Mine.

41 Y es, I will rejoice over them to do them good, and I will plant them in this land assuredly with my whole heart and with my whole soul.

Mă voi bucura să le fac bine, îi voi sădi cu adevărat în ţara aceasta, din toată inima şi din tot sufletul Meu.``

42 F or Yahweh says: Like as I have brought all this great evil on this people, so will I bring on them all the good that I have promised them.

Căci aşa vorbeşte Domnul:,, După cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot aşa voi aduce peste ei tot binele, pe care li -l făgăduiesc.

43 F ields shall be bought in this land, about which you say, It is desolate, without man or animal; it is given into the hand of the Chaldeans.

Se vor cumpăra iarăş ogoare în ţara aceasta, despre care ziceţi că este o pustie fără oameni şi fără dobitoace, şi că este dată în mînile Haldeilor.

44 M en shall buy fields for money, and subscribe the deeds, and seal them, and call witnesses, in the land of Benjamin, and in the places about Jerusalem, and in the cities of Judah, and in the cities of the hill country, and in the cities of the lowland, and in the cities of the South: for I will cause their captivity to return, says Yahweh.

Se vor cumpăra iarăş ogoare pe argint, se vor scrie zapisuri, se vor pecetlui, se vor pune martori, în ţara lui Beniamin şi în împrejurimile Ierusalimului, în cetăţile lui Iuda, în cetăţile dela munte, în cetăţile dela cîmpie şi în cetăţile dela miază-zi, căci voi aduce înapoi pe prinşii lor de război, zice Domnul.``