1 A fter this, Absalom prepared a chariot and horses for himself, and fifty men to run before him.

După aceea, Absalom şi -a pregătit care şi cai, şi cinci zeci de oameni cari alergau înaintea lui.

2 A bsalom rose up early, and stood beside the way of the gate. When any man had a suit which should come to the king for judgment, then Absalom called to him, and said, “What city are you from?” He said, “Your servant is of one of the tribes of Israel.”

Se scula disdedimineaţă, şi stătea la marginea drumului la poartă. Şi oridecîteori avea cineva vreo neînţelegere şi se ducea la împărat la judecată, Absalom îl chema şi zicea:,, Din ce cetate eşti?`` După ce -i răspundea:,, Sînt din cutare seminţie a lui Israel,``

3 A bsalom said to him, “Behold, your matters are good and right; but there is no man deputized by the king to hear you.”

Absalom îi zicea:,, Iată, pricina ta este bună şi dreaptă; dar nimeni din partea împăratului nu te va asculta.``

4 A bsalom said moreover, “Oh that I were made judge in the land, that every man who has any suit or cause might come to me, and I would do him justice!”

Absalom zicea:,, De m'ar pune pe mine judecător în ţară! Orice om care ar avea o neînţelegere şi o judecată, ar veni la mine, şi i-aş face dreptate.``

5 I t was so, that when any man came near to do him obeisance, he stretched out his hand, and took hold of him, and kissed him.

Şi cînd se apropia cineva să se închine înaintea lui, el îi întindea mîna, îl apuca, şi -l săruta.

6 A bsalom did this sort of thing to all Israel who came to the king for judgment. So Absalom stole the hearts of the men of Israel.

Absalom se purta aşa cu toţi aceia din Israel cari se duceau la împărat să ceară dreptate. Şi Absalom cîştiga inima oamenilor lui Israel.

7 A t the end of forty years, Absalom said to the king, “Please let me go and pay my vow, which I have vowed to Yahweh, in Hebron.

După trecere de patruzeci de ani, Absalom a zis împăratului:,, Dă-mi voie să mă duc la Hebron să împlinesc o juruinţă pe care am făcut -o Domnului.

8 F or your servant vowed a vow while I stayed at Geshur in Syria, saying, ‘If Yahweh shall indeed bring me again to Jerusalem, then I will serve Yahweh.’”

Căci robul tău a făcut o juruinţă, cînd... locuiam la Gheşur în Siria; şi am zis:, Dacă mă va aduce Domnul înapoi la Ierusalim, voi da cinste Domnului.``

9 T he king said to him, “Go in peace.” So he arose, and went to Hebron.

Împăratul i -a zis:,, Du-te în pace.`` Absalom s'a sculat, şi a plecat la Hebron.

10 B ut Absalom sent spies throughout all the tribes of Israel, saying, “As soon as you hear the sound of the trumpet, then you shall say, ‘Absalom is king in Hebron!’”

Absalom a trimes iscoade în toate seminţiile lui Israel, să spună:,, Cînd veţi auzi sunetul trîmbiţei, să ziceţi:, Absalom s'a făcut împărat la Hebron!``

11 T wo hundred men went with Absalom out of Jerusalem, who were invited, and went in their simplicity; and they didn’t know anything.

Două sute de oameni din Ierusalim, cari fuseseră poftiţi, au însoţit pe Absalom; şi l-au însoţit în prostia lor, fără să ştie nimic.

12 A bsalom sent for Ahithophel the Gilonite, David’s counselor, from his city, even from Giloh, while he was offering the sacrifices. The conspiracy was strong; for the people increased continually with Absalom.

Pe cînd aducea Absalom jertfele, a trimes în cetatea Ghilo după Ahitofel, Ghilonitul, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere, şi poporul se îndrepta în număr tot mai mare... de partea lui Absalom.

13 A messenger came to David, saying, “The hearts of the men of Israel are after Absalom.”

Cineva a venit şi a dat de ştire lui David, şi a zis:,, Inima oamenilor lui Israel s'a întors spre Absalom.``

14 D avid said to all his servants who were with him at Jerusalem, “Arise, and let us flee; or else none of us will escape from Absalom. Hurry to depart, lest he overtake us quickly, and bring down evil on us, and strike the city with the edge of the sword.”

Şi David a zis tuturor slujitorilor lui cari erau cu el la Ierusalim:,, Sculaţi-vă să fugim, căci nu vom scăpa dinaintea lui Absalom. Grăbiţi-vă de plecare; altfel, nu va întîrzia să ne ajungă, şi va arunca nenorocirea peste noi, şi va trece cetatea prin ascuţişul săbiei.``

15 T he king’s servants said to the king, “Behold, your servants are ready to do whatever my lord the king chooses.”

Slujitorii împăratului i-au zis:,, Slujitorii tăi vor face tot ce va voi domnul nostru împăratul.``

16 T he king went out, and all his household after him. The king left ten women, who were concubines, to keep the house.

Împăratul a ieşit, şi toată casa lui mergea după el; şi a lăsat zece ţiitoare pentru paza casei.

17 T he king went out, and all the people after him; and they stayed in Beth Merhak.

Împăratul a ieşit astfel, şi tot poporul îl urma. Şi s'au oprit la cea din urmă casă.

18 A ll his servants passed on beside him; and all the Cherethites, and all the Pelethites, and all the Gittites, six hundred men who came after him from Gath, passed on before the king.

Toţi slujitorii lui, toţi Cheretiţii şi toţi Peletiţii, au trecut alături de el; şi toţi Gatiţii, în număr de şase sute de oameni, veniţi din Gat după el, au trecut înaintea împăratului.

19 T hen the king said to Ittai the Gittite, “Why do you also go with us? Return, and stay with the king; for you are a foreigner, and also an exile. Return to your own place.

Împăratul a zis lui Itai din Gat:,, Pentruce să vii şi tu cu noi? Întoarce-te, şi rămîi cu împăratul, căci eşti străin, şi ai fost luat chiar din ţara ta.

20 W hereas you came but yesterday, should I today make you go up and down with us, since I go where I may? Return, and take back your brothers. Mercy and truth be with you.”

De ieri ai venit, şi azi să te fac să rătăceşti cu noi încoace şi încolo, cînd nici eu însumi nu ştiu unde mă duc! Întoarce-te, şi ia şi pe fraţii tăi cu tine. Domnul să se poarte cu tine cu bunătate şi credincioşie!``

21 I ttai answered the king, and said, “As Yahweh lives, and as my lord the king lives, surely in what place my lord the king is, whether for death or for life, your servant will be there also.”

Itai a răspuns împăratului, şi a zis:,, Viu este Domnul şi viu este domnul meu împăratul, că în locul unde va fi domnul meu împăratul, fie ca să moară, fie ca să trăiască, acolo va fi şi robul tău.``

22 D avid said to Ittai, “Go and pass over.” Ittai the Gittite passed over, and all his men, and all the little ones who were with him.

David a zis atunci lui Itai:,, Du-te şi treci!`` Şi Itai din Gat a trecut înainte, cu toţi oamenii lui şi toţi copiii cari erau cu el.

23 A ll the country wept with a loud voice, and all the people passed over. The king also himself passed over the brook Kidron, and all the people passed over, toward the way of the wilderness.

Tot ţinutul plîngea şi scoteau ţipete mari, la trecerea întregului popor. Împăratul a trecut apoi şi el pîrîul Chedron, şi tot poporul a apucat pe drumul care duce în pustie.

24 B ehold, Zadok also came, and all the Levites with him, bearing the ark of the covenant of God; and they set down God’s ark; and Abiathar went up, until all the people finished passing out of the city.

Ţadoc era şi el acolo, şi cu el toţi Leviţii, ducînd chivotul legămîntului lui Dumnezeu; şi au aşezat jos chivotul lui Dumnezeu, şi Abiatar se suia, în timp ce tot poporul isprăvea de ieşit din cetate.

25 T he king said to Zadok, “Carry God’s ark back into the city. If I find favor in Yahweh’s eyes, he will bring me again, and show me both it, and his habitation;

Împăratul a zis lui Ţadoc:,, Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate. Dacă voi căpăta trecere înaintea Domnului, mă va aduce înapoi şi mă va face să văd chivotul şi locaşul lui.

26 b ut if he says, ‘I have no delight in you;’ behold, here am I. Let him do to me as seems good to him.”

Dar dacă va zice:, Nu-mi place de tine`, iată-mă, să facă ce va crede cu mine.

27 T he king said also to Zadok the priest, “Aren’t you a seer? Return into the city in peace, and your two sons with you, Ahimaaz your son, and Jonathan the son of Abiathar.

Împăratul a mai zis preotului Ţadoc:,Înţelegi? Întoarce-te în pace în cetate, cu fiul tău Ahimaaţ, şi cu Ionatan, fiul lui Abiatar, cei doi fii ai voştri.

28 B ehold, I will stay at the fords of the wilderness, until word comes from you to inform me.”

Vedeţi, voi aştepta în cîmpiile pustiei, pînă ce-mi vor veni veşti din partea voastră.``

29 Z adok therefore and Abiathar carried God’s ark to Jerusalem again; and they stayed there.

Astfel Ţadoc şi Abiatar au dus înapoi chivotul lui Dumnezeu la Ierusalim, şi au rămas acolo.

30 D avid went up by the ascent of the Mount of Olives, and wept as he went up; and he had his head covered, and went barefoot: and all the people who were with him each covered his head, and they went up, weeping as they went up.

David a suit dealul măslinilor. Suia plîngînd şi cu capul acoperit, şi mergea cu picioarele goale; şi toţi ceice erau cu el şi-au acoperit... şi ei capul, şi suiau plîngînd.......

31 S omeone told David, saying, “Ahithophel is among the conspirators with Absalom.” David said, “Yahweh, please turn the counsel of Ahithophel into foolishness.”

Au venit şi au spus lui David:,, Ahitofel este împreună cu Absalom printre uneltitori.`` Şi David a zis:,, Doamne, nimiceşte sfaturile lui Ahitofel!``

32 W hen David had come to the top, where God was worshiped, behold, Hushai the Archite came to meet him with his coat torn, and earth on his head.

Cînd a ajuns David pe vîrf, unde s'a închinat înaintea lui Dumnezeu, iată că Huşai, Architul, a venit înaintea lui, cu haina sfîşiată şi capul acoperit cu ţărînă.

33 D avid said to him, “If you pass on with me, then you will be a burden to me;

David i -a zis:,, Dacă vei veni cu mine, îmi vei fi o povară.

34 b ut if you return to the city, and tell Absalom, ‘I will be your servant, O king. As I have been your father’s servant in time past, so will I now be your servant; then will you defeat for me the counsel of Ahithophel.’

Dimpotrivă, vei nimici pentru mine sfaturile lui Ahitofel, dacă te vei întoarce în cetate, şi vei zice lui Absalom:,Împărate, eu voi fi robul tău; odinioară am fost robul tatălui tău, dar acum sînt robul tău.`

35 D on’t you have Zadok and Abiathar the priests there with you? Therefore whatever you hear out of the king’s house, tell it to Zadok and Abiathar the priests.

Preoţii Ţadoc şi Abiatar nu vor fi acolo cu tine? Tot ce vei afla din casa împăratului spune preoţilor Ţadoc şi Abiatar.

36 B ehold, they have there with them their two sons, Ahimaaz, Zadok’s son, and Jonathan, Abiathar’s son. Send to me everything that you shall hear by them.”

Şi fiindcă ei au acolo la ei pe cei doi fii ai lor, pe Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, şi pe Ionatan, fiul lui Abiatar, prin ei îmi veţi trimete tot ce veţi afla.

37 S o Hushai, David’s friend, came into the city; and Absalom came into Jerusalem.

Huşai, prietenul lui David, s'a întors dar în cetate. Şi Absalom a intrat în Ierusalim.