1 B en Hadad the king of Syria gathered all his army together; and there were thirty-two kings with him, with horses and chariots. He went up and besieged Samaria, and fought against it.
Ben-Hadad, împăratul Siriei, şi -a strîns toată oştirea: avea cu el treizeci şi doi de împăraţi, cai şi cară. S'a suit, a împresurat Samaria şi a început lupta împotriva ei.
2 H e sent messengers to Ahab king of Israel, into the city, and said to him, “Thus says Ben Hadad,
A trimes în cetate soli la Ahab, împăratul lui Israel, să -i spună:,, Aşa vorbeşte Ben-Hadad:
3 ‘ Your silver and your gold is mine. Your wives also and your children, even the best, are mine.’”
Argintul şi aurul tău sînt ale mele, nevestele şi cei mai frumoşi copii ai tăi sînt tot ai mei.``
4 T he king of Israel answered, “It is according to your saying, my lord, O king. I am yours, and all that I have.”
Împăratul lui Israel a răspuns:,,Împărate, domnul meu, fie cum zici! Sînt al tău cu tot ce am.``
5 T he messengers came again, and said, “Ben Hadad says, ‘I sent indeed to you, saying, “You shall deliver me your silver, and your gold, and your wives, and your children;
Solii s'au întors, şi au zis:,, Aşa vorbeşte Ben-Hadad:, Am trimes să-ţi spună:, Să-mi dai argintul şi aurul tău, nevestele şi copiii tăi.
6 b ut I will send my servants to you tomorrow about this time, and they will search your house, and the houses of your servants; whatever is pleasant in your eyes, they will put it in their hand, and take it away.”’”
De aceea, voi trimete mîne, la ceasul acesta, pe slujitorii mei la tine. Ei îţi vor scormoni casa ta şi casele slujitorilor tăi, vor pune mîna pe tot ce ai mai scump, şi vor lua.``
7 T hen the king of Israel called all the elders of the land, and said, “Please notice how this man seeks mischief; for he sent to me for my wives, and for my children, and for my silver, and for my gold; and I didn’t deny him.”
Împăratul lui Israel a chemat pe toţi bătrînii ţării şi a zis:,, Vedeţi bine şi înţelegeţi că omul acesta ne vrea răul; căci a trimes să-mi ceară nevestele şi copiii, argintul şi aurul, şi n'am zis că nu i le dau!``
8 A ll the elders and all the people said to him, “Don’t listen, and don’t consent.”
Toţi bătrînii şi tot poporul au zis lui Ahab:,, Nu -l asculta şi nu te învoi.``
9 T herefore he said to the messengers of Ben Hadad, “Tell my lord the king, ‘All that you sent for to your servant at the first I will do; but this thing I cannot do.’” The messengers departed, and brought him back the message.
Şi el a zis solilor lui Ben-Hadad:,, Spuneţi domnului meu, împăratul:, Voi face tot ce ai trimes să ceri robului tău întîia dată; dar lucrul acesta, nu -l pot face.`` Solii au plecat şi i-au dus răspunsul.
10 B en Hadad sent to him, and said, “The gods do so to me, and more also, if the dust of Samaria will be enough for handfuls for all the people who follow me.”
Ben-Hadad a trimes să spună lui Ahab:,, Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, de va ajunge praful Samariei să umple mîna întregului popor care mă urmează!``
11 T he king of Israel answered, “Tell him, ‘Don’t let him who puts on his armor brag like he who takes it off.’”
Şi împăratul lui Israel a răspuns:,, Cine încinge armele, să nu se laude ca cel ce le pune jos!``
12 W hen Ben Hadad heard this message, as he was drinking, he and the kings, in the pavilions, he said to his servants, “Prepare to attack!” They prepared to attack the city.
Cînd a primit Ben-Hadad răspunsul acesta, stătea la băut cu împăraţii în corturi, şi a zis slujitorilor lui:,, Pregătiţi-vă!`` Şi ei s'au pregătit de năvală împotriva cetăţii.
13 B ehold, a prophet came near to Ahab king of Israel, and said, “Yahweh says, ‘Have you seen all this great multitude? Behold, I will deliver it into your hand today; and you will know that I am Yahweh.’”
Dar iată că un prooroc s'a apropiat de Ahab, împăratul lui Israel, şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Vezi toată această mulţime mare? O voi da astăzi în mînile tale, ca să cunoşti că Eu sînt Domnul.``
14 A hab said, “By whom?” He said, “Yahweh says, ‘By the young men of the princes of the provinces.’” Then he said, “Who shall begin the battle?” He answered, “You.”
Ahab a zis:,, Prin cine?`` Şi el a răspuns:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Prin slujitorii mai marilor peste ţinuturi.`` Ahab a zis:,, Cine va începe lupta?`` Şi el a răspuns:,, Tu``.
15 T hen he mustered the young men of the princes of the provinces, and they were two hundred and thirty-two. After them, he mustered all the people, even all the children of Israel, being seven thousand.
Atunci Ahab a numărat slujitorii mai marilor peste ţinuturi, şi s'au găsit două sute treizeci şi doi; şi după ei, a numărat tot poporul, pe toţi copiii lui Israel, şi erau şapte mii.
16 T hey went out at noon. But Ben Hadad was drinking himself drunk in the pavilions, he and the kings, the thirty-two kings who helped him.
Au făcut o ieşire pela miazăzi. Ben-Hadad bea şi se îmbăta în corturile lui cu cei treizeci şi doi de împăraţi cari -l ajutau.
17 T he young men of the princes of the provinces went out first; and Ben Hadad sent out, and they told him, saying, “Men are coming out from Samaria.”
Slujitorii mai marilor peste ţinuturi au ieşit cei dintîi. Ben-Hadad a cercetat, şi i-au spus astfel:,, Au ieşit nişte oameni din Samaria.``
18 H e said, “If they have come out for peace, take them alive; or if they have come out for war, take them alive.”
El a zis:,, Dacă ies pentru pace, prindeţi -i vii; şi chiar dacă ies pentru luptă, prindeţi -i vii.``
19 S o these went out of the city, the young men of the princes of the provinces, and the army which followed them.
Cînd au ieşit din cetate slujitorii mai marilor peste ţinuturi şi armata care -i urma,
20 T hey each killed his man. The Syrians fled, and Israel pursued them. Ben Hadad the king of Syria escaped on a horse with horsemen.
a lovit fiecare pe omul dinaintea lui, şi Sirienii au luat -o la fugă. Israel i -a urmărit. Ben-Hadad, împăratul Siriei, a scăpat pe un cal, cu nişte călăreţi.
21 T he king of Israel went out, and struck the horses and chariots, and killed the Syrians with a great slaughter.
Împăratul lui Israel a eşit, a lovit caii şi carăle, şi a pricinuit Sirienilor o mare înfrîngere.
22 T he prophet came near to the king of Israel, and said to him, “Go, strengthen yourself, and mark, and see what you do; for at the return of the year the king of Syria will come up against you.”
Atunci proorocul s'a apropiat de împăratul lui Israel, şi i -a zis:,, Du-te, întăreşte-te, cercetează şi vezi ce ai de făcut; căci, la anul viitor împăratul Siriei se va sui din nou împotriva ta.``
23 T he servants of the king of Syria said to him, “Their god is a god of the hills; therefore they were stronger than we. But let us fight against them in the plain, and surely we will be stronger than they.
Slujitorii împăratului Siriei i-au zis:,, Dumnezeul lor este un dumnezeu al munţilor; de aceea au fost mai tari decît noi. Dar ia să ne luptăm cu ei în cîmpie, şi se va vedea dacă nu vom fi mai tari decît ei.
24 D o this thing: take the kings away, every man out of his place, and put captains in their place.
Fă şi lucrul acesta: scoate pe fiecare din împăraţi dela locul lui, şi înlocuieşte -i cu căpetenii;
25 M uster an army, like the army that you have lost, horse for horse, and chariot for chariot. We will fight against them in the plain, and surely we will be stronger than them.” He listened to their voice, and did so.
şi fă-ţi o armată ca aceea pe care ai pierdut -o, cu tot atîţia cai şi tot atîtea care. Apoi să ne batem cu ei în cîmpie, şi se va vedea dacă nu vom fi mai tari decît ei.`` El i -a ascultat, şi a făcut aşa.
26 A t the return of the year, Ben Hadad mustered the Syrians, and went up to Aphek, to fight against Israel.
În anul următor Ben-Hadad a numărat pe Sirieni, şi s'a suit la Afec să lupte împotriva lui Israel.
27 T he children of Israel were mustered and given provisions, and went against them. The children of Israel encamped before them like two little flocks of young goats; but the Syrians filled the country.
Copiii lui Israel au fost număraţi şi ei; au primit merinde, şi au ieşit în întîmpinarea Sirienilor. Au tăbărît în faţa lor, ca două turme mici de capre, pe cînd Sirienii umpleau ţara.
28 A man of God came near and spoke to the king of Israel, and said, “Yahweh says, ‘Because the Syrians have said, “Yahweh is a god of the hills, but he is not a god of the valleys”; therefore I will deliver all this great multitude into your hand, and you shall know that I am Yahweh.’”
Omul lui Dumnezeu s'a apropiat şi a zis împăratului lui Israel:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Pentrucă Sirienii au zis:, Domnul este un dumnezeu al munţilor şi nu un dumnezeu al văilor,` voi da toată această mare mulţime în mînile tale, şi veţi şti că Eu sînt Domnul.``
29 T hey encamped opposite each other for seven days. So it was, that in the seventh day the battle was joined; and the children of Israel killed one hundred thousand footmen of the Syrians in one day.
Au stat tăbărîţi şapte zile unii în faţa altora. În ziua a şaptea au început lupta, şi copiii lui Israel au omorît Sirienilor o sută de mii de oameni pedestraşi într'o zi.
30 B ut the rest fled to Aphek, into the city; and the wall fell on twenty-seven thousand men who were left. Ben Hadad fled, and came into the city, into an inner room.
Ceilalţi au fugit în cetatea Afec, şi a căzut zidul cetăţii peste douăzeci şi şapte de mii de oameni cari mai rămăseseră.
31 H is servants said to him, “See now, we have heard that the kings of the house of Israel are merciful kings. Please let us put sackcloth on our bodies, and ropes on our heads, and go out to the king of Israel. Maybe he will save your life.”
Slujitorii lui i-au zis:,, Iată, am auzit că împăraţii casei lui Israel sînt nişte împăraţi miloşi; să ne încingem deci coapsele cu saci, să ne punem funii pe capetele noastre, şi să ieşim la împăratul lui Israel: poate că te va lăsa cu viaţă.``
32 S o they put sackcloth on their bodies and ropes on their heads, and came to the king of Israel, and said, “Your servant Ben Hadad says, ‘Please let me live.’” He said, “Is he still alive? He is my brother.”
Şi-au pus saci împrejurul coapselor şi funii împrejurul capului, s'au dus la împăratul lui Israel, şi au zis:,, Robul tău Ben-Hadad a zis:, Lasă-mă cu viaţă!` Ahab a răspuns:, Mai este încă în viaţă? Este fratele meu!``
33 N ow the men observed diligently, and hurried to take this phrase; and they said, “Your brother Ben Hadad.” Then he said, “Go, bring him.” Then Ben Hadad came out to him; and he caused him to come up into the chariot.
Oamenii aceştia au luat lucrul acesta ca un semn bun, şi s'au grăbit să -l ia pe cuvînt şi să zică:,, Ben-Hadad este fratele tău!`` Şi el a zis:,, Duceţi-vă şi aduceţi -l!`` Ben-Hadad a venit la el, şi Ahab l -a suit în carul lui.
34 B en Hadad said to him, “The cities which my father took from your father I will restore. You shall make streets for yourself in Damascus, as my father made in Samaria.” “I”, said Ahab, “will let you go with this covenant.” So he made a covenant with him, and let him go.
Ben-Hadad i -a zis:,,Îţi voi da înapoi cetăţile pe cari le -a luat tatăl meu dela tatăl tău; şi-ţi vei face uliţi în Damasc, cum făcuse tatăl meu în Samaria.``,,Şi eu,`` a răspuns Ahab,,,îţi voi da drumul, făcînd un legămînt.`` A făcut legămînt cu el, şi i -a dat drumul.
35 A certain man of the sons of the prophets said to his fellow by Yahweh’s word, “Please strike me!” The man refused to strike him.
Unul din fiii proorocilor a zis tovarăşului său, după porunca Domnului:,, Loveşte-mă, te rog!`` Dar omul acela n'a vrut să -l lovească.
36 T hen he said to him, “Because you have not obeyed Yahweh’s voice, behold, as soon as you have departed from me, a lion will kill you.” As soon as he had departed from him, a lion found him and killed him.
Atunci el i -a zis:,, Pentrucă n'ai ascultat de glasul Domnului, iată, cînd vei pleca dela mine, te va omorî un leu. Şi cînd a plecat dela el, l -a întîlnit un leu şi l -a omorît.
37 T hen he found another man, and said, “Please strike me.” The man struck him and wounded him.
A găsit pe un alt om, şi a zis:, Loveşte-mă, te rog!`` Omul acela l -a lovit, şi l -a rănit.
38 S o the prophet departed, and waited for the king by the way, and disguised himself with his headband over his eyes.
Proorocul s'a dus şi s'a aşezat pe drumul împăratului, şi s'a legat la ochi.
39 A s the king passed by, he cried to the king; and he said, “Your servant went out into the middle of the battle; and behold, a man turned aside, and brought a man to me, and said, ‘Guard this man! If by any means he is missing, then your life shall be for his life, or else you shall pay a talent of silver.’
Cînd a trecut împăratul proorocul a strigat, şi i -a zis:,, Robul tău era în mijlocul luptei; şi iată că un om se apropie şi-mi aduce pe un alt om, zicînd:, Păzeşte pe omul acesta; dacă va fugi, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, sau vei plăti un talant de argint!`
40 A s your servant was busy here and there, he was gone.” The king of Israel said to him, “So shall your judgment be. You yourself have decided it.”
Şi pe cînd robul tău făcea cîte ceva încoace şi încolo, omul s'a făcut nevăzut.`` Împăratul lui Israel i -a zis:,, Aceasta îţi este osînda; tu însuţi ai rostit -o.``
41 H e hurried, and took the headband away from his eyes; and the king of Israel recognized that he was one of the prophets.
Îndată proorocul şi -a scos legătura dela ochi, şi împăratul lui Israel l -a cunoscut că făcea parte din prooroci.
42 H e said to him, “Yahweh says, ‘Because you have let go out of your hand the man whom I had devoted to destruction, therefore your life will take the place of his life, and your people take the place of his people.’”
El a zis atunci împăratului:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Pentrucă ai lăsat să-ţi scape din mîni omul pe care -l sortisem nimicirii, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, şi poporul tău pentru poporul lui.``
43 T he king of Israel went to his house sullen and angry, and came to Samaria.
Împăratul lui Israel s'a dus acasă, trist şi mînios, şi a ajuns la Samaria.