1 T he sons of the prophets said to Elisha, “See now, the place where we live and meet with you is too small for us.

Fiii proorocilor au zis lui Elisei:,, Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strîmt pentru noi.

2 P lease let us go to the Jordan, and each man take a beam from there, and let us make us a place there, where we may live.” He answered, “Go!”

Haidem pînă la Iordan; ca să luăm deacolo fiecare cîteo bîrnă, şi să ne facem acolo un loc de locuit.`` Elisei a răspuns:,, Duceţi-vă.``

3 O ne said, “Please be pleased to go with your servants.” He answered, “I will go.”

Şi unul din ei a zis:,, Fii bun şi vino cu slujitorii tăi.`` El a răspuns:,, Voi merge!``

4 S o he went with them. When they came to the Jordan, they cut down wood.

A plecat deci cu ei. Ajungînd la Iordan, au tăiat lemne.

5 B ut as one was cutting down a tree, the ax head fell into the water. Then he cried, and said, “Alas, my master! For it was borrowed.”

Şi pe cînd tăia unul din ei o bîrnă, a căzut ferul dela secure în apă. El a strigat:,, Ah! domnul meu, era împrumutat!``

6 T he man of God asked, “Where did it fall?” He showed him the place. He cut down a stick, threw it in there, and made the iron float.

Omul lui Dumnezeu a zis:,, Unde a căzut?`` Şi i -a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat -o în locul acela, şi ferul dela secure a plutit pe apă.

7 H e said, “Take it.” So he put out his hand and took it.

Apoi a zis:,, Ridică -l!`` Şi a întins mîna, şi l -a luat.

8 N ow the king of Syria was at war against Israel; and he took counsel with his servants, saying, “My camp will be in such and such a place.”

Împăratul Siriei era în război cu Israel. Şi, într'un sfat pe care l -a ţinut cu slujitorii săi, a zis:,, Tabăra mea va fi în cutare loc.``

9 T he man of God sent to the king of Israel, saying, “Beware that you not pass this place; for the Syrians are coming down there.”

Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel:,, Fereşte-te să treci pe lîngă locul acela, căci acolo sînt ascunşi Sirienii.``

10 T he king of Israel sent to the place which the man of God told him and warned him of; and he saved himself there, not once or twice.

Şi împăratul lui Israel a trimes nişte oameni să stea la pîndă spre locul pe care i -l spusese şi despre care îl înştiinţase omul lui Dumnezeu. Aceasta s'a întîmplat nu odată, nici de două ori.

11 T he king of Syria’s heart was very troubled about this. He called his servants, and said to them, “Won’t you show me which of us is for the king of Israel?”

Împăratului Siriei i s'a turburat inima. A chemat pe slujitorii săi, şi le -a zis:,, Nu voiţi să-mi spuneţi care din noi este pentru împăratul lui Israel?``

12 O ne of his servants said, “No, my lord, O king; but Elisha, the prophet who is in Israel, tells the king of Israel the words that you speak in your bedroom.”

Unul din slujitorii săi a răspuns:,, Nimeni, împărate, domnul meu; dar proorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe cari le rosteşti în odaia ta de culcare.``

13 H e said, “Go and see where he is, that I may send and get him.” He was told, “Behold, he is in Dothan.”

Şi împăratul a zis:,, Duceţi-vă şi vedeţi unde este, ca să trimet să -l prindă.`` Au venit şi i-au spus:,, Iată că este la Dotan.``

14 T herefore he sent horses, chariots, and a great army there. They came by night, and surrounded the city.

A trimes acolo cai, cară şi o oaste puternică. Au ajuns noaptea, şi au înconjurat cetatea.

15 W hen the servant of the man of God had risen early, and gone out, behold, an army with horses and chariots was around the city. His servant said to him, “Alas, my master! What shall we do?”

Slujitorul omului lui Dumnezeu s'a sculat disdedimineaţă şi a ieşit. Şi iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai şi cară. Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu:,, Ah! domnul meu, cum vom face?``

16 H e answered, “Don’t be afraid; for those who are with us are more than those who are with them.”

El a răspuns:,, Nu te teme, căci mai mulţi sînt cei cu noi decît cei cu ei.``

17 E lisha prayed, and said, “Yahweh, please open his eyes, that he may see.” Yahweh opened the young man’s eyes; and he saw: and behold, the mountain was full of horses and chariots of fire around Elisha.

Elisei s'a rugat, şi a zis:,, Doamne, deschide -i ochii să vadă.`` Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de cară de foc împrejurul lui Elisei.

18 W hen they came down to him, Elisha prayed to Yahweh, and said, “Please strike this people with blindness.” He struck them with blindness according to Elijah’s word.

Sirienii s'au pogorît la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul:,, Loveşte, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.`` Şi Domnul i -a lovit cu orbire, după cuvîntul lui Elisei.

19 E lisha said to them, “This is not the way, neither is this the city. Follow me, and I will bring you to the man whom you seek.” He led them to Samaria.

Elisei le -a zis:,, Nu este aceasta calea, şi nu este aceasta cetatea; veniţi după mine, şi vă voi duce la omul pe care -l căutaţi.`` Şi i -a dus la Samaria.

20 W hen they had come into Samaria, Elisha said, “Yahweh, open these men’s eyes, that they may see.” Yahweh opened their eyes, and they saw; and behold, they were in the middle of Samaria.

Cînd au intrat în Samaria, Elisei a zis:,, Doamne, deschide ochii oamenilor acestora, să vadă!`` Şi Domnul le -a deschis ochii, şi au văzut că erau în mijlocul Samariei.

21 T he king of Israel said to Elisha, when he saw them, “My father, shall I strike them? Shall I strike them?”

Împăratul lui Israel, văzîndu -i, a zis lui Elisei:,, Să -i măcelăresc, să -i măcelăresc, părinte?``

22 H e answered, “You shall not strike them. Would you strike those whom you have taken captive with your sword and with your bow? Set bread and water before them, that they may eat and drink, and go to their master.”

Să nu -i măcelăreşti``, a răspuns Elisei.,, Obicinuieşti tu oare să măcelăreşti pe aceia pe cari îi iei prinşi cu sabia şi cu arcul tău? Dă-le pîne şi apă, ca să mănînce şi să bea; apoi să se ducă la stăpînul lor.``

23 H e prepared great feast for them. When they had eaten and drunk, he sent them away, and they went to their master. So the bands of Syria stopped raiding the land of Israel.

Împăratul lui Israel le -a dat un prînz mare, şi ei au mîncat şi au băut; apoi le -a dat drumul, şi au plecat la stăpînul lor. Şi oştile Sirienilor nu s'au mai întors pe ţinutul lui Israel.

24 A fter this, Benhadad king of Syria gathered all his army, and went up and besieged Samaria.

După aceea, Ben-Haded, împăratul Siriei, strîngîndu-şi toată oştirea, s'a suit şi a împresurat Samaria.

25 T here was a great famine in Samaria. Behold, they besieged it, until a donkey’s head was sold for eighty pieces of silver, and the fourth part of a kab of dove’s dung for five pieces of silver.

În Samaria a fost o mare foamete, şi atît de mult au strîmtorat -o încît un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint, şi un sfert de cab de găinaţ de porumbel cinci sicli de argint.

26 A s the king of Israel was passing by on the wall, a woman cried to him, saying, “Help, my lord, O king!”

Şi pe cînd trecea împăratul pe zid, o femeie i -a strigat:,, Scapă-mă, împărate, domnul meu!``

27 H e said, “If Yahweh doesn’t help you, where could I get help for you? From of the threshing floor, or from the wine press?”

El a răspuns:,, Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?``

28 T he king said to her, “What is your problem?” She answered, “This woman said to me, ‘Give your son, that we may eat him today, and we will eat my son tomorrow.’

Şi împăratul i -a zis:,, Ce ai?`` Ea a răspuns:,, Femeia aceea mi -a zis:, Dă-mi pe fiul tău să -l mîncăm astăzi, şi mîne vom mînca pe fiul meu.`

29 S o we boiled my son, and ate him: and I said to her on the next day, ‘Give your son, that we may eat him;’ and she has hidden her son.”

Noi am fiert pe fiul meu, şi l-am mîncat. Şi în ziua următoare i-am zis:, Dă pe fiul tău să -l mîncăm.` Dar ea a ascuns pe fiul ei.``

30 W hen the king heard the words of the woman, he tore his clothes. Now he was passing by on the wall, and the people looked, and behold, he had sackcloth underneath on his body.

Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, şi -a rupt hainele, cînd stătea pe zid. Şi poporul a văzut că pe dinlăuntru avea un sac de păr pe trup.

31 T hen he said, “God do so to me, and more also, if the head of Elisha the son of Shaphat stays on him today.”

Împăratul a zis:,, Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă va rămînea astăzi capul lui Elisei, fiul lui Şafat, pe trupul lui!``

32 B ut Elisha was sitting in his house, and the elders were sitting with him. Then the king sent a man from before him; but before the messenger came to him, he said to the elders, “Do you see how this son of a murderer has sent to take away my head? Behold, when the messenger comes, shut the door, and hold the door shut against him. Isn’t the sound of his master’s feet behind him?”

Elisei şedea în casă, şi bătrînii şedeau lîngă el. Împăratul a trimes pe cineva înainte. Dar înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrînilor:,, Vedeţi că acest fiu de ucigaş trimete pe cineva să-mi ia capul? Ascultaţi! Cînd va veni solul, închideţi uşa, şi opriţi -l la uşă; nu se aude oare sunetul paşilor stăpînului său în urma lui?``

33 W hile he was still talking with them, behold, the messenger came down to him. Then he said, “Behold, this evil is from Yahweh. Why should I wait for Yahweh any longer?”

Pe cînd le vorbea el încă, solul se şi pogorîse la el, şi împăratul a zis:,, Iată, răul acesta vine dela Domnul; ce mai am de nădăjduit dela Domnul?``