1 E very wise woman builds her house, but the foolish one tears it down with her own hands.

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

2 H e who walks in his uprightness fears Yahweh, but he who is perverse in his ways despises him.

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

3 T he fool’s talk brings a rod to his back, but the lips of the wise protect them.

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

4 W here no oxen are, the crib is clean, but much increase is by the strength of the ox.

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

5 A truthful witness will not lie, but a false witness pours out lies.

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

6 A scoffer seeks wisdom, and doesn’t find it, but knowledge comes easily to a discerning person.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

7 S tay away from a foolish man, for you won’t find knowledge on his lips.

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

8 T he wisdom of the prudent is to think about his way, but the folly of fools is deceit.

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

9 F ools mock at making atonement for sins, but among the upright there is good will.

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

10 T he heart knows its own bitterness and joy; he will not share these with a stranger.

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

11 T he house of the wicked will be overthrown, but the tent of the upright will flourish.

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

12 T here is a way which seems right to a man, but in the end it leads to death.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

13 E ven in laughter the heart may be sorrowful, and mirth may end in heaviness.

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

14 T he unfaithful will be repaid for his own ways; likewise a good man will be rewarded for his ways.

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

15 A simple man believes everything, but the prudent man carefully considers his ways.

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

16 A wise man fears, and shuns evil, but the fool is hot headed and reckless.

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

17 H e who is quick to become angry will commit folly, and a crafty man is hated.

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

18 T he simple inherit folly, but the prudent are crowned with knowledge.

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

19 T he evil bow down before the good, and the wicked at the gates of the righteous.

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

20 T he poor person is shunned even by his own neighbor, but the rich person has many friends.

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

21 H e who despises his neighbor sins, but blessed is he who has pity on the poor.

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

22 D on’t they go astray who plot evil? But love and faithfulness belong to those who plan good.

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23 I n all hard work there is profit, but the talk of the lips leads only to poverty.

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

24 T he crown of the wise is their riches, but the folly of fools crowns them with folly.

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

25 A truthful witness saves souls, but a false witness is deceitful.

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

26 I n the fear of Yahweh is a secure fortress, and he will be a refuge for his children.

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

27 T he fear of Yahweh is a fountain of life, turning people from the snares of death.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

28 I n the multitude of people is the king’s glory, but in the lack of people is the destruction of the prince.

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

29 H e who is slow to anger has great understanding, but he who has a quick temper displays folly.

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

30 T he life of the body is a heart at peace, but envy rots the bones.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

31 H e who oppresses the poor shows contempt for his Maker, but he who is kind to the needy honors him.

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

32 T he wicked is brought down in his calamity, but in death, the righteous has a refuge.

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

33 W isdom rests in the heart of one who has understanding, and is even made known in the inward part of fools.

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

34 R ighteousness exalts a nation, but sin is a disgrace to any people.

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

35 T he king’s favor is toward a servant who deals wisely, but his wrath is toward one who causes shame.

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.