1 ¶ Every wise woman builds her house, but the foolish plucks it down with her hands.

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

2 ¶ He that walks in his uprightness fears the LORD, but he that is perverse in his ways despises him.

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

3 ¶ In the mouth of the foolish is a rod of pride, but the lips of the wise shall preserve them.

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

4 ¶ Without oxen, the storehouse is clean, but by the strength of the ox there is abundance of bread.

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

5 ¶ The true witness will not lie, but the false witness will utter lies.

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

6 ¶ The scorner sought wisdom and found it not, but wisdom comes easy unto him that understands.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

7 ¶ Go from the presence of the foolish man when thou dost not perceive in him the lips of knowledge.

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

8 ¶ The wisdom of the sane is to understand his way, but the folly of fools is deceit.

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

9 ¶ Fools speak sin unto themselves, but among the righteous there is love.

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

10 ¶ The heart knows the bitterness of his soul, and a stranger shall not intermeddle with his joy.

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

11 ¶ The house of the wicked shall be made desolate, but the tent of the upright shall flourish.

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

12 ¶ There is a way which seems right unto a man, but the end thereof are the ways of death.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

13 ¶ Even in laughter, the scorner has pain in his heart, and the end of that mirth is heaviness.

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

14 ¶ The backslider in heart shall be filled with his own ways, and the good man shall be separated from him.

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

15 ¶ The simple believes every word, but the prudent man understands his steps.

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

16 ¶ The wise man fears and departs from evil, but the fool rages and is confident.

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

17 ¶ He that is soon angry shall deal foolishly, and the man of wicked devices shall be hated.

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

18 ¶ The simple shall inherit folly, but the prudent shall be crowned with wisdom.

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

19 ¶ Those who are evil shall bow before those who are good, and the wicked at the gates of the righteous.

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

20 ¶ The poor is hated even of his own neighbour, but many are those who love the rich.

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

21 ¶ The sinner despises his neighbour, but he that has mercy on the poor is blessed.

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

22 ¶ Do they not err that meditate upon evil? but those that meditate upon good shall attain mercy and truth.

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23 ¶ In all labour there is fruit, but to talk and not do, brings poverty.

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

24 ¶ The crown of the wise is their wisdom, but that which distinguishes fools is their folly.

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

25 ¶ The true witness delivers souls, but the deceitful one speaks lies.

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

26 ¶ In the fear of the LORD is strong confidence, and there his sons shall have hope.

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

27 T he fear of the LORD is a fountain of life, to depart from the snares of death.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

28 ¶ In the multitude of the people is the king’s glory, but in the failure of the people is the weakness of the prince.

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

29 ¶ He that is slow to wrath is of great intelligence, but he that is short of spirit exalts folly.

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

30 ¶ A sound heart is life to the flesh, but envy is rottenness of the bones.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

31 ¶ He that oppresses the poor reproaches his Maker, but he that has mercy on the poor, honours him.

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

32 ¶ For his wickedness shall the wicked be cast out, but the righteous in his death has hope.

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

33 ¶ Wisdom shall rest in the heart of him that is sane and is made known in the midst of the fools.

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

34 ¶ Righteousness exalts a people, but sin is a reproach to the nations.

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

35 ¶ The king’s favour is toward the wise slave, but his wrath is against him that causes shame.

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.