1 ¶ Then Agrippa said unto Paul, Thou art permitted to speak for thyself. Then Paul stretched forth the hand and answered for himself:

Agripa a zis lui Pavel:,, Ai voie să te aperi!`` Pavel a întins mîna, şi a început să se apere astfel:

2 I esteem myself blessed, King Agrippa, because I shall answer for myself this day before thee concerning all the things of which I am accused of the Jews,

Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta, pentru toate lucrurile de cari sînt pîrît de Iudei;

3 e specially because I know thee to be expert in all customs and questions which are among the Jews; therefore, I beseech thee to hear me patiently.

căci tu cunoşti foarte bine toate obiceiurile şi neînţelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculţi cu îngăduinţă.

4 M y manner of life from my youth, which from the beginning was among my own nation at Jerusalem, is known of all the Jews,

Viaţa mea, din cele dintîi zile ale tinereţii mele, este cunoscută de toţi Iudeii, pentrucă am petrecut -o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu.

5 w ho knew me from the beginning, if they would testify, that after the most perfect sect of our religion I lived a Pharisee.

Dacă vor să mărturisească, ei ştiu dela început că am trăit, ca Fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiunii noastre.

6 A nd now I stand and am judged for the hope of the promise made of God unto our fathers;

Şi acum, sînt dat în judecată, pentru nădejdea făgăduinţei, pe care a făcut -o Dumnezeu părinţilor noştri,

7 u nto which promise our twelve tribes, constantly serving God day and night, hope to come. For which hope’s sake, King Agrippa, I am accused of the Jews.

şi a cărei împlinire o aşteaptă cele douăsprezece seminţii ale noastre, cari slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi şi noapte. Pentru această nădejde împărate, sînt pîrît eu de Iudei!

8 W hy should it be thought a thing incredible with you that God should raise the dead?

Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu înviază morţii?

9 I verily had thought that I ought to do many things contrary to the name of Jesus of Nazareth.

Şi eu, ce -i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret,

10 W hich things I also did in Jerusalem, and I shut up many of the saints in prison, having received authority from the princes of the priests, and when they were put to death, I gave my voice against them.

şi aşa am şi făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniţă pe mulţi sfinţi, căci am primit puterea aceasta dela preoţii cei mai de seamă; şi, cînd erau osîndiţi la moarte, îmi dădeam şi eu votul împotriva lor.

11 A nd I punished them often in every synagogue and compelled them to blaspheme; and being exceedingly mad against them, I persecuted them even unto foreign cities.

I-am pedepsit adesea în toate sinagogile şi îmi dădeam toată silinţa ca să -i fac să hulească. În pornirea mea nebună împotriva lor, îi prigoneam pînă şi în cetăţile străine.

12 ¶ Whereupon as I went to Damascus with authority and commission from the princes of the priests,

În acest scop, m'am dus la Damasc, cu putere şi învoire dela preoţii cei mai de seamă.

13 a t midday, O king, I saw in the way a light from heaven, above the brightness of the sun, shining round about me and those who journeyed with me.

Pela amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu şi împrejurul tovarăşilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.

14 A nd when we were all fallen to the earth, I heard a voice speaking unto me and saying in the Hebrew tongue, Saul, Saul, why dost thou persecute me? It is hard for thee to kick against the pricks.

Am căzut cu toţii la pămînt; şi eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască:, Saule, Saule, pentruce Mă prigoneşti? Îţi este greu să arunci, cu piciorul înapoi în vîrful unui ţepuş.``

15 A nd I said, Who art thou, Lord? And he said, I am Jesus whom thou dost persecute.

Cine eşti, Doamne?` am răspuns eu. Şi Domnul a zis:, Eu sînt Isus, pe care -L prigoneşti.

16 B ut rise and stand upon thy feet, for I have appeared unto thee for this purpose, to make thee a minister and a witness both of these things which thou hast seen and of those things in which I will appear unto thee;

Dar scoală-te, şi stai în picioare; căci M'am arătat ţie, ca să te pun slujitor şi martor atît al lucrurilor, pe cari le-ai văzut, cît şi al lucrurilor, pe cari Mă vei vedea făcîndu-le.

17 d elivering thee from the people and from the Gentiles, unto whom now I send thee

Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul Neamurilor, la cari te trimet,

18 t o open their eyes and to turn them from darkness to light and from the power of Satan unto God, that they may receive remission of sins and inheritance among those who are sanctified by the faith that is in me.

ca să le deschizi ochii, să se întoarcă dela întunerec la lumină, şi de supt puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.``

19 W hereupon, O King Agrippa, I was not disobedient unto the heavenly vision,

De aceea, împărate Agripa, n'am vrut să mă împotrivesc vedeniei cereşti.

20 b ut I announced first unto those of Damascus and at Jerusalem and throughout all the coasts of Judaea and then to the Gentiles that they should repent and turn to God, doing works worthy of repentance.

Ci am propovăduit întîi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudea, şi la Neamuri, să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu, şi să facă fapte vrednice de pocăinţa lor.

21 F or these causes the Jews caught me in the temple and went about to kill me.

Iată de ce au pus Iudeii mîna pe mine în Templu, şi au căutat să mă omoare.

22 H aving, therefore, obtained help of God, I continue unto this day, witnessing both to small and great, saying no other things than those which the prophets and Moses said should come:

Dar, mulţămită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viaţă pînă în ziua aceasta; şi am mărturisit înaintea celor mici şi celor mari, fără să mă depărtez cu nimic dela ce au spus proorocii şi Moise că are să se întîmple;

23 t hat the Christ should suffer and that he should be the first that should rise from the dead and should show light unto this people and to the Gentiles.

şi anume, că Hristosul trebuie să pătimească, şi că, după ce va fi cel dintîi din învierea morţilor, va vesti lumină norodului şi Neamurilor.``

24 ¶ And as he spoke these things and answered for himself, Festus said with a loud voice, Paul, thou art beside thyself; much learning doth make thee mad.

Pe cînd vorbea el astfel ca să se apere, Festus a zis cu glas tare:,, Pavele, eşti nebun! Învăţătura ta cea multă te face să dai în nebunie.``

25 B ut he said, I am not mad, most noble Festus, but speak forth words of truth and temperance.

Nu sînt nebun, prea alesule Festus,`` a răspuns Pavel;,, dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate şi chibzuite.

26 F or the king knows of these things, before whom I also speak freely; for I am persuaded that none of these things are hidden from him, for this thing was not done in a corner.

Împăratul ştie aceste lucruri, şi de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală; căci sînt încredinţat că nu -i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s'au petrecut într'un colţ!

27 K ing Agrippa, dost thou believe the prophets? I know that thou believest.

Crezi tu în Prooroci, împărate Agripa?... Ştiu că crezi.``

28 T hen Agrippa said unto Paul, Almost thou persuadest me to be a Christian.

Şi Agripa a zis lui Pavel:,, Curînd mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creştin!``

29 A nd Paul said, I desire before God that by little or by much, not only thou, but also all that hear me this day, were such as I am, except these bonds.

Fie curînd, fie tîrziu``, a răspuns Pavel,,, să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toţi ceice mă ascultă astă zi, să fiţi aşa cum sînt eu, afară de lanţurile acestea.``

30 A nd when he had said these things, the king rose up and the governor and Bernice and those that sat with them;

Împăratul, dregătorul, Berenice, şi toţi cei ce şedeau împreună cu ei, s'au sculat.

31 a nd when they were gone aside, they talked between themselves, saying, This man does nothing worthy of death or of bonds.

Şi cînd au plecat, ziceau unii către alţii:,, Omul acesta n'a făcut nimic vrednic de moarte sau de închisoare.``

32 T hen Agrippa said unto Festus, This man might have been set at liberty if he had not appealed unto Caesar.

Şi Agripa a zis lui Festus:,, Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă n'ar fi cerut să fie judecat de Cezar.``