1 ¶ Now, therefore, hear, O Israel, the statutes and the rights which I teach you, for in doing them ye shall live and go in and inherit the land which the LORD God of your fathers gives you.

Acum, Israele, ascultă legile şi poruncile pe cari vă învăţ să le păziţi. Împliniţi-le, pentruca să trăiţi, şi să intraţi în stăpînirea ţării pe care v'o dă Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri.

2 Y e shall not add unto the word which I command you, neither shall ye diminish anything from it, that ye may keep the commandments of the LORD your God which I command you.

Să n'adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu, şi să nu scădeţi nimic din ele; ci să păziţi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, aşa cum vi le dau eu.

3 Y our eyes have seen what the LORD did because of Baalpeor; for all the men that followed Baalpeor, the LORD thy God has destroyed them from among you.

Aţi văzut cu ochii voştri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău pe ţoti aceia cari se duseseră după Baal-Peor.

4 B ut ye that did cleave unto the LORD your God are alive, every one of you this day.

Iar voi, cari v'aţi alipit de Domnul, Dumnezeul vostru, sînteţi toţi vii astăzi.

5 B ehold, I have taught you statutes and rights, even as the LORD my God commanded me, that ye should do thus in the midst of the land where ye are about to enter in to possess it.

Iată, v'am învăţat legi şi porunci, cum mi -a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire.

6 K eep them, therefore, and do them, for this is your wisdom and your understanding in the sight of the peoples, who shall hear all these statutes and say, Surely this great nation is a wise and understanding people.

Să le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor, cari vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice:,, Acest neam mare este un popor cu totul înţelept şi priceput!``

7 F or what nation is there so great who has God so nigh unto them, as the LORD our God is in all things that we call upon him for?

Care este, în adevăr, neamul acela aşa de mare încît să fi avut pe dumnezeii lui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de cîte ori Îl chemăm?

8 A nd what nation is there so great that has statutes and rights so just as all this law, which I set before you this day?

Şi care este neamul acela aşa de mare încît să aibă legi şi porunci aşa de drepte, cum este toată legea aceasta pe care v'o pun astăzi înainte?

9 T herefore, take heed to thyself and keep thy soul diligently lest thou forget the things which thine eyes have seen and lest they depart from thy heart all the days of thy life, but teach them to thy sons and thy sons’ sons.

Numai, ia seama asupra ta, şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe cari ţi le-au văzut ochii, şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi.

10 T he day that thou didst stand before the LORD thy God in Horeb, when the LORD said unto me, Gather the people together unto me, and I will make them hear my words that they may learn to fear me all the days that they shall live upon the earth and that they may teach their sons.

Adu-ţi aminte de ziua cînd te-ai înfăţişat înaintea Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, cînd Domnul mi -a zis:,, Strînge poporul la Mine! Căci vreau să -i fac să audă cuvintele Mele, ca să înveţe să se teamă de Mine tot timpul cît vor trăi pe pămînt; şi să înveţe şi pe copiii lor să le păzească.``

11 A nd ye came near and stood under the mountain, and the mountain burned with fire unto the midst of the heavens, with darkness, clouds, and thick darkness.

Voi v'aţi apropiat şi aţi stătut la poalele muntelui. Muntele era aprins, şi flacările se ridicau pînă în inima cerului. Era întunerec, nori şi negură deasă.

12 A nd the LORD spoke unto you out of the midst of the fire; ye heard the voice of the words, but saw no likeness; only ye heard a voice.

Şi Domnul v'a vorbit din mijlocul focului; voi aţi auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n'aţi văzut nici un chip, ci aţi auzit doar un glas.

13 A nd he declared unto you his covenant, which he commanded you to perform, the ten words; and he wrote them upon two tables of stone.

El Şi -a vestit legămîntul Său, pe care v'a poruncit să -l păziţi, cele zece porunci; şi le -a scris pe două table de piatră.

14 A nd the LORD commanded me at that time to teach you the statutes and rights that ye might do them in the land which ye are about to enter to possess.

În vremea aceea, Domnul mi -a poruncit să vă învăţ legi şi porunci, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire.

15 D iligently guard, therefore, your souls, for ye saw no manner of likeness on the day that the LORD spoke unto you in Horeb out of the midst of the fire,

Fiindcă n'aţi văzut nici un chip în ziua cînd v'a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre,

16 l est ye corrupt yourselves and make yourselves a graven image, the similitude of any figure, the likeness of male or female,

ca nu cumva să vă stricaţi, şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei,

17 t he likeness of any beast that is on the earth, the likeness of any winged fowl that flies in the air,

sau chipul vreunui dobitoc de pe pămînt, sau chipul vreunei păsări care sboară în ceruri,

18 t he likeness of any animal that moves on the ground, the likeness of any fish that is in the waters beneath the earth,

sau chipul vreunui dobitoc care se tîrăşte pe pămînt, sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pămîntului.

19 A nd lest thou lift up thine eyes unto heaven, and when thou seest the sun and the moon and the stars, even all the host of heaven, and should be driven to worship them and serve them because the LORD thy God has conceded them unto all the peoples under all the heavens.

Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicîndu-ţi ochii spre cer, şi văzînd soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii tîrît să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sînt lucruri pe cari Domnul, Dumnezeul tău, le -a făcut şi le -a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, subt cerul întreg.

20 B ut the LORD has taken you and brought you forth out of the iron furnace, even out of Egypt, to be unto him the people of his inheritance, as ye are this day.

Dar pe voi, Domnul v'a luat, şi v'a scos din cuptorul de fer al Egiptului, ca să -I fiţi un popor pus de o parte, cum sînteţi azi.

21 F urthermore, the LORD was angry with me for your sakes and swore that I should not go over Jordan and that I should not go in unto that good land, which the LORD thy God gives thee for an inheritance.

Şi Domnul S'a mîniat pe mine, din pricina voastră: şi a jurat că eu să nu trec Iordanul, şi să nu intru în ţara aceea bună pe care ţi -o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

22 T herefore, I must die in this land and will not pass the Jordan, but ye shall pass and inherit that good land.

Eu voi muri deci în ţara aceasta de aici, nu voi trece Iordanul; dar voi îl veţi trece, şi veţi stăpîni ţara aceea bună.

23 K eep yourselves, do not forget the covenant of the LORD your God, which he established with you, and make yourselves a graven image or the likeness of any thing, which the LORD thy God has forbidden thee.

Vegheaţi asupra voastră, ca să nu daţi uitării legămîntul pe care l -a încheiat cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, şi să nu faceţi vreun chip cioplit, nici vreo înfăţişare oarecare, pe care ţi -a oprit Domnul, Dumnezeul tău, s'o faci.

24 F or the LORD thy God is a consuming fire, even a jealous God.

Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.

25 W hen thou shalt beget children and grandchildren and ye shall have remained long in the land and shall corrupt yourselves and make a graven image or the likeness of any thing and shall do evil in the sight of the LORD thy God, to provoke him to anger,

Cînd vei avea copii, şi copii din copiii tăi, şi vei fi de multă vreme în ţară, dacă vă veţi strica, dacă vă veţi face chipuri cioplite, înfăţişeri ale vreunui lucru, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să -L mîniaţi, -

26 I put heaven and earth as witnesses today that ye shall soon utterly perish from off the land unto which ye pass the Jordan to inherit it; ye shall not prolong your days upon it without being utterly destroyed.

iau astăzi martor împotriva voastră cerul şi pămîntul, -că veţi peri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua în stăpînire dincolo de Iordan, şi nu veţi avea zile multe în ea, căci veţi fi nimiciţi de tot.

27 A nd the LORD shall scatter you among the peoples, and ye shall be left few in number among the Gentiles, unto whom the LORD shall take you.

Domnul vă va împrăştia printre popoare, şi nu veţi rămînea decît un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul.

28 A nd there ye shall serve gods, the work of men’s hands, wood and stone, which neither see, nor hear, nor eat, nor smell.

Şi acolo veţi sluji unor dumnezei, cari sînt o lucrare făcută de mîni omeneşti, de lemn şi de piatră, cari nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să mănînce, nici să miroasă.

29 B ut if from there, thou shalt seek the LORD thy God, thou shalt find him if thou seek him with all thy heart and with all thy soul.

Şi dacă de acolo vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Îl vei găsi dacă -L vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

30 W hen thou art in trouble and all these things are come upon thee, if in the latter days thou shalt turn to the LORD thy God and shalt hear his voice

Şi după ce ţi se vor întîmpla toate aceste lucruri în strîmtorarea ta, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, şi vei asculta glasul Lui;

31 ( for the LORD thy God is a merciful God), he will not forsake thee, neither destroy thee, nor forget the covenant of thy fathers which he swore unto them.

căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi şi nu te va nimici; El nu va uita legămîntul pe care l -a încheiat prin jurămînt cu părinţii tăi.

32 A sk, therefore, now of the days that are past, which were before thee, since the day that God created man upon the earth and ask from the one side of heaven unto the other whether there has been any such thing as this great thing is, or has any other been heard like it?

Întreabă vremurile străvechi, cari au fost înaintea ta, din ziua cînd a făcut Dumnezeu pe om pe pămînt, şi cercetează dela o margine a cerului la cealaltă: a fost vreodată vreo întîmplare aşa de mare, şi s'a auzit vreodată aşa ceva?

33 H ave a people ever heard the voice of God speaking out of the midst of the fire, as thou hast heard, and lived?

A fost vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, şi să fi rămas viu?

34 O r has God assayed to go and take him a nation from the midst of another nation, by trials, by signs and by wonders and by war and by a mighty hand and by a stretched out arm and by great terrors, according to all that the LORD your God did for you in Egypt before your eyes?

A fost vreodată vreun dumnezeu care să fi căutat să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări, semne, minuni şi lupte, cu mînă tare şi braţ întins, şi cu minuni înfricoşate, cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt şi subt ochii voştri?

35 U nto thee it was shown that thou mightest know that the LORD he is God; there is no one else other than he.

Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoşti că numai Domnul este Dumnezeu şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.

36 O ut of the heavens he made thee to hear his voice that he might instruct thee, and upon earth he showed thee his great fire, and thou hast heard his words out of the midst of the fire.

Din cer, te -a făcut să auzi glasul Lui, ca să te înveţe; şi, pe pămînt, te -a făcut să vezi focul Lui cel mare, şi ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului.

37 A nd because he loved thy fathers, therefore, he chose their seed after them and brought thee out in his sight with his mighty power out of Egypt,

El a iubit pe părinţii tăi, şi de aceea a ales sămînţa lor după ei; El însuş te -a scos din Egipt, prin puterea Lui cea mare.

38 t o drive out Gentiles from before thee greater and mightier than thou art, to bring thee in, to give thee their land for an inheritance, as it is this day.

El a izgonit dinaintea ta neamuri mai mari la număr şi mai tari decît tine, ca să te ducă în ţara lor, şi să ţi -o dea în stăpînire, cum vezi azi.

39 K now therefore this day and consider it in thine heart that the LORD is the only God in heaven above and upon the earth beneath; there is no other.

Să ştii dar în ziua aceasta, şi pune-ţi în inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer şi jos pe pămînt, şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.

40 T hou shalt keep, therefore, his statutes and his commandments which I command thee this day that it may go well with thee and with thy sons after thee and that thou may prolong thy days upon the land which the LORD thy God gives thee, for ever.

Păzeşte dar legile şi poruncile Lui, pe cari ţi le dau azi, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, şi să ai zile multe în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, pe vecie.``

41 ¶ Then Moses separated three cities on this side of the Jordan toward the sunrising

Atunci Moise a ales trei cetăţi dincoace de Iordan, la răsărit,

42 t hat the manslayer might flee there, who should kill his neighbour unawares and hated him not in times past and that fleeing unto one of these cities he might live:

pentruca să slujească de scăpare ucigaşului care ar fi omorît fără voie pe aproapele lui, fără să -i fi fost vrăjmaş mai dinainte, şi să-şi poată scăpa astfel viaţa, fugînd într'una din aceste cetăţi.

43 N amely, Bezer in the wilderness, in the plain country, of the Reubenites, and Ramoth in Gilead, of the Gadites, and Golan in Bashan, of the Manassites.

Aceste cetăţi erau: Beţer, în pustie, în cîmpie, la Rubeniţi; Ramot, în Galaad, la Gadiţi, şi Golan, în Basan, la Manasiţi.

44 A nd this is the law which Moses set before the sons of Israel.

Aceasta este legea pe care a dat -o Moise copiilor lui Israel.

45 T hese are the testimonies and the statutes and the rights, which Moses spoke unto the sons of Israel after they came forth out of Egypt,

Iată învăţăturile, legile şi poruncile pe cari le -a dat Moise copiilor lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.

46 o n this side of the Jordan, in the valley over against Bethpeor, in the land of Sihon, king of the Amorites, who dwelt at Heshbon, whom Moses and the sons of Israel smote after they were come forth out of Egypt;

Aceasta era dincoace de Iordan, în vale, faţă în faţă cu Bet-Peor, în ţara lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi care a fost bătut de Moise şi copiii lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.

47 a nd they possessed his land and the land of Og, king of Bashan, two kings of the Amorites, who were on this side of the Jordan toward the sunrising.

Ei au pus mîna pe ţara lui şi pe ţara lui Og, împăratul Basanului. Aceşti doi împăraţi ai Amoriţilor erau dincoace de Iordan, la răsărit.

48 F rom Aroer, which is by the bank of the river Arnon, even unto Mount Sion, which is Hermon,

Ţinutul lor se întindea dela Aroer, care este pe malurile pîrîului Arnon, pînă la muntele Sionului care este Hermonul,

49 a nd all the plain on this side of the Jordan eastward, even unto the sea of the plain, under the springs of Pisgah.

şi cuprindea toată cîmpia de dincoace de Iordan, la răsărit, pînă la marea cîmpiei, supt poalele muntelui Pisga.