1 ¶ And it came to pass after this that Absalom prepared himself chariots and horses and fifty men to run before him.

După aceea, Absalom şi -a pregătit care şi cai, şi cinci zeci de oameni cari alergau înaintea lui.

2 A nd Absalom rose up early and stood beside the way of the gate; and when anyone that had a controversy came to the king for judgment, then Absalom called unto them and said, Of what city art thou? And he said, Thy slave is of one of the tribes of Israel.

Se scula disdedimineaţă, şi stătea la marginea drumului la poartă. Şi oridecîteori avea cineva vreo neînţelegere şi se ducea la împărat la judecată, Absalom îl chema şi zicea:,, Din ce cetate eşti?`` După ce -i răspundea:,, Sînt din cutare seminţie a lui Israel,``

3 A nd Absalom would say unto them, See, thy matters are good and just; but there is no one delegated by the king to hear thee.

Absalom îi zicea:,, Iată, pricina ta este bună şi dreaptă; dar nimeni din partea împăratului nu te va asculta.``

4 A nd Absalom would say, Oh, that I were made judge in the land, that everyone who has any suit or cause might come unto me, and I would do him justice!

Absalom zicea:,, De m'ar pune pe mine judecător în ţară! Orice om care ar avea o neînţelegere şi o judecată, ar veni la mine, şi i-aş face dreptate.``

5 A nd it was so, that when anyone came near unto him to do him obeisance, he put forth his hand and took him and kissed him.

Şi cînd se apropia cineva să se închine înaintea lui, el îi întindea mîna, îl apuca, şi -l săruta.

6 A nd Absalom did according to this manner with all Israel that came to the king for judgment; so Absalom stole the hearts of those of Israel.

Absalom se purta aşa cu toţi aceia din Israel cari se duceau la împărat să ceară dreptate. Şi Absalom cîştiga inima oamenilor lui Israel.

7 ¶ And at the end of a predetermined period of forty years, it came to pass that Absalom said unto the king, I pray thee, let me go to Hebron and pay my vow, which I have vowed unto the LORD.

După trecere de patruzeci de ani, Absalom a zis împăratului:,, Dă-mi voie să mă duc la Hebron să împlinesc o juruinţă pe care am făcut -o Domnului.

8 F or thy slave vowed a vow while I abode at Geshur in Syria, saying, If the LORD shall bring me again indeed to Jerusalem, then I will serve the LORD.

Căci robul tău a făcut o juruinţă, cînd... locuiam la Gheşur în Siria; şi am zis:, Dacă mă va aduce Domnul înapoi la Ierusalim, voi da cinste Domnului.``

9 A nd the king said unto him, Go in peace. So he arose and went to Hebron.

Împăratul i -a zis:,, Du-te în pace.`` Absalom s'a sculat, şi a plecat la Hebron.

10 B ut Absalom sent spies throughout all the tribes of Israel, saying, As soon as ye hear the sound of the shofar, then ye shall say, Absalom reigns in Hebron.

Absalom a trimes iscoade în toate seminţiile lui Israel, să spună:,, Cînd veţi auzi sunetul trîmbiţei, să ziceţi:, Absalom s'a făcut împărat la Hebron!``

11 A nd two hundred men of Jerusalem went with Absalom, that were invited by him, and they went in their integrity, without knowing anything.

Două sute de oameni din Ierusalim, cari fuseseră poftiţi, au însoţit pe Absalom; şi l-au însoţit în prostia lor, fără să ştie nimic.

12 A bsalom also sent for Ahithophel, the Gilonite, of David’s counsel, from his city, even from Giloh, while he offered sacrifices. And the conspiracy was strong, for the people increased continually with Absalom.

Pe cînd aducea Absalom jertfele, a trimes în cetatea Ghilo după Ahitofel, Ghilonitul, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere, şi poporul se îndrepta în număr tot mai mare... de partea lui Absalom.

13 ¶ And the word came to David, saying, The hearts of the men of Israel are after Absalom.

Cineva a venit şi a dat de ştire lui David, şi a zis:,, Inima oamenilor lui Israel s'a întors spre Absalom.``

14 T hen David said unto all his slaves that were with him at Jerusalem, Arise, and let us flee, for we shall not otherwise escape from Absalom; make speed to depart lest he overtake us suddenly and bring evil upon us and smite the city with the edge of the sword.

Şi David a zis tuturor slujitorilor lui cari erau cu el la Ierusalim:,, Sculaţi-vă să fugim, căci nu vom scăpa dinaintea lui Absalom. Grăbiţi-vă de plecare; altfel, nu va întîrzia să ne ajungă, şi va arunca nenorocirea peste noi, şi va trece cetatea prin ascuţişul săbiei.``

15 A nd the king’s slaves said unto the king, Behold, thy slaves are ready to do whatever my lord the king shall choose.

Slujitorii împăratului i-au zis:,, Slujitorii tăi vor face tot ce va voi domnul nostru împăratul.``

16 A nd the king went forth and all his household after him. And the king left ten women, who were concubines, to keep the house.

Împăratul a ieşit, şi toată casa lui mergea după el; şi a lăsat zece ţiitoare pentru paza casei.

17 A nd the king went forth and all the people after him and stopped in a place that was far off.

Împăratul a ieşit astfel, şi tot poporul îl urma. Şi s'au oprit la cea din urmă casă.

18 A nd all his slaves passed to his side, and all the Cherethites and all the Pelethites and all the Gittites, six hundred men who had come on foot with him from Gath, went before the king.

Toţi slujitorii lui, toţi Cheretiţii şi toţi Peletiţii, au trecut alături de el; şi toţi Gatiţii, în număr de şase sute de oameni, veniţi din Gat după el, au trecut înaintea împăratului.

19 T hen the king said to Ittai, the Gittite, Why dost thou also go with us? Return to thy place and abide with the king; for thou art a stranger and also an exile.

Împăratul a zis lui Itai din Gat:,, Pentruce să vii şi tu cu noi? Întoarce-te, şi rămîi cu împăratul, căci eşti străin, şi ai fost luat chiar din ţara ta.

20 W hereas thou didst come but yesterday, should I this day make thee go up and down with us? Seeing I go where I go, return thou and take back thy brethren; mercy and truth are in thee.

De ieri ai venit, şi azi să te fac să rătăceşti cu noi încoace şi încolo, cînd nici eu însumi nu ştiu unde mă duc! Întoarce-te, şi ia şi pe fraţii tăi cu tine. Domnul să se poarte cu tine cu bunătate şi credincioşie!``

21 A nd Ittai answered the king and said, As the LORD lives and as my lord the king lives, for life or for death, wherever my lord the king shall be, there also will thy slave be.

Itai a răspuns împăratului, şi a zis:,, Viu este Domnul şi viu este domnul meu împăratul, că în locul unde va fi domnul meu împăratul, fie ca să moară, fie ca să trăiască, acolo va fi şi robul tău.``

22 T hen David said to Ittai, Go, therefore, and pass. And Ittai, the Gittite, passed and all his men and all the little ones that were with him.

David a zis atunci lui Itai:,, Du-te şi treci!`` Şi Itai din Gat a trecut înainte, cu toţi oamenii lui şi toţi copiii cari erau cu el.

23 A nd all those of the land wept with a loud voice, and all the people passed the brook Kidron; and then the king also passed, and all the people passed unto the way of the wilderness.

Tot ţinutul plîngea şi scoteau ţipete mari, la trecerea întregului popor. Împăratul a trecut apoi şi el pîrîul Chedron, şi tot poporul a apucat pe drumul care duce în pustie.

24 ¶ And behold Zadok also and with him all the Levites who bore the ark of the covenant of God, and they set down the ark of God. And Abiathar went up after all the people had finished leaving the city.

Ţadoc era şi el acolo, şi cu el toţi Leviţii, ducînd chivotul legămîntului lui Dumnezeu; şi au aşezat jos chivotul lui Dumnezeu, şi Abiatar se suia, în timp ce tot poporul isprăvea de ieşit din cetate.

25 B ut the king said unto Zadok, Carry back the ark of God into the city; if I shall find grace in the eyes of the LORD, he will bring me again and show me both it and his tabernacle.

Împăratul a zis lui Ţadoc:,, Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate. Dacă voi căpăta trecere înaintea Domnului, mă va aduce înapoi şi mă va face să văd chivotul şi locaşul lui.

26 B ut if he should say, I have no delight in thee; behold, here I am, let him do to me as seems good unto him.

Dar dacă va zice:, Nu-mi place de tine`, iată-mă, să facă ce va crede cu mine.

27 T he king said also unto Zadok, the priest, Art not thou a seer? Return into the city in peace and your two sons with you, Ahimaaz, thy son, and Jonathan, the son of Abiathar.

Împăratul a mai zis preotului Ţadoc:,Înţelegi? Întoarce-te în pace în cetate, cu fiul tău Ahimaaţ, şi cu Ionatan, fiul lui Abiatar, cei doi fii ai voştri.

28 S ee, I will tarry in the plain of the wilderness until you send word to me.

Vedeţi, voi aştepta în cîmpiile pustiei, pînă ce-mi vor veni veşti din partea voastră.``

29 T hen Zadok and Abiathar carried the ark of God again to Jerusalem, and they remained there.

Astfel Ţadoc şi Abiatar au dus înapoi chivotul lui Dumnezeu la Ierusalim, şi au rămas acolo.

30 A nd David went up by the ascent of Mount Olivet and wept as he went up and had his head covered, and he went barefoot. And all the people that were with him covered each one his head, and they went up, weeping as they went up.

David a suit dealul măslinilor. Suia plîngînd şi cu capul acoperit, şi mergea cu picioarele goale; şi toţi ceice erau cu el şi-au acoperit... şi ei capul, şi suiau plîngînd.......

31 ¶ And it was told David, saying, Ahithophel is among the conspirators with Absalom. Then David said, O LORD, I pray thee, turn the counsel of Ahithophel into folly.

Au venit şi au spus lui David:,, Ahitofel este împreună cu Absalom printre uneltitori.`` Şi David a zis:,, Doamne, nimiceşte sfaturile lui Ahitofel!``

32 A nd it came to pass that when David came to the top of the mount to worship God there, behold, Hushai, the Archite came to meet him, with his coat rent and earth upon his head,

Cînd a ajuns David pe vîrf, unde s'a închinat înaintea lui Dumnezeu, iată că Huşai, Architul, a venit înaintea lui, cu haina sfîşiată şi capul acoperit cu ţărînă.

33 U nto whom David said, If thou pass on with me, then thou shalt be a burden unto me;

David i -a zis:,, Dacă vei veni cu mine, îmi vei fi o povară.

34 b ut if thou return to the city and say unto Absalom, I will be thy slave, O king as I have been thy father’s slave until now, so will I now also be thy slave; then thou may defeat the counsel of Ahithophel for me.

Dimpotrivă, vei nimici pentru mine sfaturile lui Ahitofel, dacă te vei întoarce în cetate, şi vei zice lui Absalom:,Împărate, eu voi fi robul tău; odinioară am fost robul tatălui tău, dar acum sînt robul tău.`

35 A re not Zadok and Abiathar, the priests, there with thee? Therefore, it shall be that whatever thou shalt hear out of the king’s house, thou shalt tell it to Zadok and Abiathar, the priests.

Preoţii Ţadoc şi Abiatar nu vor fi acolo cu tine? Tot ce vei afla din casa împăratului spune preoţilor Ţadoc şi Abiatar.

36 B ehold, they have there with them their two sons, Ahimaaz, Zadok’s son, and Jonathan, Abiathar’s son; and by them you shall send unto me everything that you hear.

Şi fiindcă ei au acolo la ei pe cei doi fii ai lor, pe Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, şi pe Ionatan, fiul lui Abiatar, prin ei îmi veţi trimete tot ce veţi afla.

37 S o Hushai, David’s special companion came into the city, and Absalom came into Jerusalem.

Huşai, prietenul lui David, s'a întors dar în cetate. Şi Absalom a intrat în Ierusalim.