1 ¶ Now Jephthah existed then, a Gileadite, a mighty man of valour, the son of a harlot unto whom Gilead had begat a son.

Iefta, Galaaditul, era un om viteaz. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta.

2 A nd Gilead’s wife bore him sons; and when his wife’s sons grew up, they threw Jephthah out and said unto him, Thou shalt not inherit in our father’s house, for thou art the son of a strange woman.

Nevasta lui Galaad i -a născut fii, cari, făcîndu-se mari, au izgonit pe Iefta, şi i-au zis:,, Tu nu vei avea moştenire în casa tatălui nostru, căci eşti fiul unei alte femei.``

3 T hen Jephthah fled from his brethren and dwelt in the land of Tob; and vain men joined themselves to Jephthah and went out with him.

Şi Iefta a fugit de la fraţii lui, şi a locuit în ţara Tob. Nişte oameni fără căpătîi s-au strîns la Iefta, şi făceau plimbări cu el.

4 ¶ And it came to pass after some days that the sons of Ammon made war against Israel.

După cîtva timp, fiii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel.

5 A nd when the sons of Ammon made war against Israel, the elders of Gilead went to fetch Jephthah out of the land of Tob;

Şi pe cînd fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrînii Galaadului s'au dus să caute pe Iefta din ţara Tob.

6 a nd they said unto Jephthah, Come, and thou shalt be our captain that we may fight with the sons of Ammon.

Ei au zis lui Iefta:,, Vino de fii căpetenia noastră, şi să batem pe fiii lui Amon.``

7 A nd Jephthah said unto the elders of Gilead, Did not ye hate me and expel me out of my father’s house? Why, therefore, are ye come unto me now when ye are in distress?

Iefta a răspuns bătrînilor Galaadului:,, Nu m'aţi urît voi, şi nu m'aţi izgonit voi din casa tatălui meu? Pentruce veniţi la mine acum cînd sînteţi în strîmtorare?``

8 A nd the elders of Gilead said unto Jephthah, For this same reason we turn again to thee now that thou may go with us and fight against the sons of Ammon and be our head over all the inhabitants of Gilead.

Bătrînii Galaadului au zis lui Iefta:,, Ne întoarcem la tine acum, ca să mergi cu noi, să baţi pe fiii lui Amon, şi să fii căpetenia noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului.``

9 T hen Jephthah said unto the elders of Gilead, If ye bring me home again to fight against the sons of Ammon and the LORD delivers them before me, shall I be your head?

Iefta a răspuns bătrînilor Galaadului:,, Dacă mă aduceţi înapoi ca să bat pe fiii lui Amon, şi dacă Domnul îi va da înaintea mea, voi fi eu oare căpetenia voastră?``

10 A nd the elders of Gilead said unto Jephthah, Let the LORD hear between us, if we do not comply with thy words.

Bătrînii Galaadului au zis lui Iefta:,, Domnul să ne audă, şi să judece, dacă nu vom face ce spui.``

11 T hen Jephthah went with the elders of Gilead, and the people made him head and prince over them; and Jephthah spoke all his words before the LORD in Mizpeh.

Şi Iefta a pornit cu bătrînii Galaadului. Poporul l -a pus în fruntea lui, şi l -a aşezat căpetenie, şi Iefta a spus din nou înaintea Domnului, la Miţpa, toate cuvintele pe cari le rostise.

12 ¶ And Jephthah sent ambassadors unto the king of the sons of Ammon, saying, What hast thou to do with me that thou art come against me to fight in my land?

Iefta a trimes soli împăratului fiilor lui Amon, ca să -i spună:,, Ce ai cu mine de vii împotriva mea să faci război împotriva ţării mele?``

13 A nd the king of the sons of Ammon replied unto the ambassadors of Jephthah, Because Israel took away my land, when they came up out of Egypt, from Arnon even unto Jabbok and unto the Jordan; now, therefore, restore those lands again peaceably.

Împăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta:,, Pentrucă Israel, cînd s'a suit din Egipt, a pus mîna pe ţara mea, dela Arnon pînă la Iaboc şi Iordan. Dă-mi -o înapoi acum de bună voie.``

14 T hen Jephthah sent ambassadors again unto the king of the sons of Ammon,

Iefta a trimes iarăş soli împăratului fiilor lui Amon,

15 s aying unto him, Thus hath Jephthah said, Israel did not take land from Moab, nor land from the sons of Ammon,

ca să -i spună:,, Aşa vorbeşte Iefta., Israel n'a pus mîna pe ţara Moabului, nici pe ţara fiilor lui Amon.

16 b ut Israel came up from Egypt and walked through the wilderness unto the Red sea and came to Kadesh.

Căci, cînd s'a suit Israel din Egipt, a mers în pustie pînă la marea Roşie şi a ajuns la Cades.

17 T hen Israel sent messengers unto the king of Edom, saying, Let me, I pray thee, pass through thy land. But the king of Edom would not hear them. And in like manner they sent unto the king of Moab, but he would not consent either; therefore Israel abode in Kadesh.

Atunci Israel a trimes soli împăratului Edomului, ca să -i spună:, Lasă-mă să trec prin ţara ta.` Dar împăratul Edomului n'a voit. A trimes şi la împăratul Moabului, şi nici el n'a vrut. Şi Israel a rămas la Cades.

18 T hen they went along through the wilderness and went around the land of Edom and the land of Moab and came by the side of the rising of the sun to the land of Moab; they pitched their camp on the other side of Arnon and did not enter within the border of Moab, for Arnon was the border of Moab.

Apoi a mers prin pustie, a ocolit ţara Edomului şi ţara Moabului, şi a venit la răsăritul ţării Moabului; au tăbărît dincolo de Arnon, fără să intre pe ţinutul Moabului, căci Arnonul era hotarul Moabului.

19 A nd Israel sent messengers unto Sihon, king of the Amorites, the king of Heshbon; and Israel said unto him, Let us pass, we pray thee, through thy land into my place.

Israel a trimes soli lui Sihon, împăratul Amoriţilor, împăratul Hesbonului. Şi Israel i -a zis:, Lasă-mă să trec prin ţara ta pînă la locul spre care mergem.`

20 B ut Sihon did not trust Israel to pass through his border; but Sihon gathered all his people together and pitched camp in Jahaz and fought against Israel.

Dar Sihon n'a avut încredere în Israel, ca să -l lase să treacă pe ţinutul lui; şi -a strîns tot poporul, a tăbărît la Iahat, şi a luptat împotriva lui Israel.

21 B ut the LORD God of Israel delivered Sihon and all his people into the hand of Israel, and they smote them; so Israel possessed all the land of the Amorite that inhabited that land.

Domnul, Dumnezeul lui Israel, a dat pe Sihon şi pe tot poporul lui în mînile lui Israel, care i -a bătut. Israel a pus mîna pe toată ţara Amoriţilor, cari erau aşezaţi în ţara aceasta.

22 A nd they possessed all the border of the Amorites from Arnon even unto Jabbok and from the wilderness even unto the Jordan.

Au pus mîna pe tot ţinutul Amoriţilor, dela Arnon pînă la Iaboc, şi dela pustie pînă la Iordan.

23 S o now the LORD God of Israel has expelled the Amorites from before his people Israel and should thou possess it?

Şi acum, cînd Domnul, Dumnezeul lui Israel, a izgonit pe Amoriţi dinaintea poporului Său Israel, tu să le stăpîneşti ţara?

24 I f Chemosh thy god should expel anyone for you, would thou not possess it? So whoever the LORD our God shall drive out from before us, them will we possess.

Oare ce-ţi dă în stăpînire dumnezeul tău Chemoş, nu vei stăpîni? Şi tot ce ne -a dat în stăpînire Domnul, Dumnezeul nostru, înaintea noastră, noi să nu stăpînim!

25 A rt thou better now in any thing than Balak, the son of Zippor, king of Moab? Peradventure did he ever strive against Israel? Peradventure did he ever fight against them?

Eşti tu mai bun decît Balac, fiul lui Ţipor, împăratul Moabului? S'a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui?

26 F urthermore, Israel has dwelt in Heshbon and her towns and in Aroer and her towns and in all the cities that are along by the coasts of Arnon, for three hundred years. Why, therefore, did ye not recover them within that time?

Iată că sînt trei sute de ani de cînd locuieşte Israel la Hesbon şi în satele din jurul lui, la Aroer şi în satele din jurul lui şi în toate cetăţile cari sînt pe malul Arnonului: pentruce nu i le-aţi luat în tot timpul acesta?

27 T herefore, I have not sinned against thee, but thou doest me wrong to war against me; let the LORD, who is the Judge, judge this day between the sons of Israel and the sons of Ammon.

Eu nu te-am supărat deloc, şi rău te-ai purtat cu mine, făcîndu-mi război. Domnul să judece lucrul acesta. El să fie astăzi judecător între fiii lui Israel şi fiii lui Amon.``

28 B ut the king of the sons of Ammon did not hear the reasons of Jephthah which he sent him.

Împăratul fiilor lui Amon n'a ascultat cuvintele pe cari a trimes Iefta să i le spună.

29 ¶ Then the Spirit of the LORD came upon Jephthah, and he passed through Gilead and Manasseh and passed through Mizpeh of Gilead, and from Mizpeh of Gilead he went unto the sons of Ammon.

Duhul Domnului a venit peste Iefta. Iefta a străbătut Galaadul şi Manase; a trecut la Miţpe în Galaad; şi din Miţpe din Galaad, a pornit împotriva fiilor lui Amon.

30 A nd Jephthah vowed a vow unto the LORD and said, If thou shalt without fail deliver the sons of Ammon into my hands,

Iefta a făcut o juruinţă Domnului, şi a zis:,, Dacă vei da în mînile mele pe fiii lui Amon,

31 w hoever comes forth of the doors of my house to meet me when I return in peace from the sons of Ammon shall surely be the LORD’s, and I will offer them up for a burnt offering.

ori cine va ieşi pe porţile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită dela fiii lui Amon, va fi închinat Domnului, şi -l voi aduce ca ardere de tot.``

32 S o Jephthah went over unto the sons of Ammon to fight against them, and the LORD delivered them into his hands.

Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon, şi Domnul i -a dat în mînile lui.

33 A nd he smote them from Aroer, even unto Minnith twenty cities, and unto the plain of the vineyards, with a very great slaughter. Thus the sons of Ammon were subdued before the sons of Israel.

Le -a pricinuit o foarte mare înfrîngere, dela Aroer pînă spre Minit, loc care cuprindea douăzeci de cetăţi, şi pînă la Abel-Cheramim. Şi fiii lui Amon au fost smeriţi înaintea copiilor lui Israel.

34 A nd Jephthah came to Mizpeh unto his house, and, behold, his daughter came out to meet him with timbrels and with dances; and she was his only child; beside her he had neither son nor daughter.

Iefta s'a întors acasă la Miţpa. Şi iată că fiică-sa i -a ieşit înainte cu timpane şi jocuri. Ea era singurul lui copil; n'avea fii şi nici altă fată.

35 A nd it came to pass, when he saw her, that he rent his clothes and said, Alas, my daughter! thou hast brought me very low, and thou art one of those that trouble me, for I have opened my mouth unto the LORD, and I cannot go back.

Cum a văzut -o, el şi -a rupt hainele, şi a zis::,, Ah! fata mea! adînc mă loveşti şi mă turburi! Am făcut o juruinţă Domnului, şi n'o pot întoarce.``

36 A nd she said unto him, My father, if thou hast opened thy mouth unto the LORD, do to me according to that which has proceeded out of thy mouth, forasmuch as the LORD has taken vengeance for thee of thine enemies, even of the sons of Ammon.

Ea i -a zis:,, Tată, ai făcut o juruinţă Domnului, fă-mi potrivit cu ceeace ţi -a ieşit din gură, acum cînd Domnul te -a răzbunat pe vrăjmaşii tăi, pe fiii lui Amon.``

37 A nd she said again unto her father, Let this thing be done for me; let me alone two months, that I may go up and down upon the mountains and bewail my virginity, I and my companions.

Şi ea a zis tatălui său:,, Atît îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă pogor în munţi, şi să-mi plîng fecioria cu tovarăşele mele.``

38 A nd he said, Go. And he sent her away for two months, and she went with her companions and bewailed her virginity upon the mountains.

El a răspuns:,, Du-te!`` Şi a lăsat -o slobodă două luni. Ea s'a dus cu tovarăşele ei, şi şi -a plîns fecioria pe munţi.

39 A nd it came to pass at the end of two months that she returned unto her father, who did with her according to his vow which he had vowed. And she had never known a man. From here came the custom in Israel

După cele două luni, s'a întors la tatăl ei, şi el a împlinit cu ea juruinţa pe care o făcuse. Ea nu cunoscuse împreunarea cu bărbat. De atunci s'a făcut în Israel obiceiul

40 t hat the daughters of Israel went yearly to lament the daughter of Jephthah, the Gileadite, four days in a year.

că, în toţi anii, fetele lui Israel se duc să prăznuiască pe fiica lui Iefta, Galaaditul, patru zile pe an.