1 ¶ And he began to speak unto them by parables. A certain man planted a vineyard and set a hedge about it and dug a place for the winefat and built a tower and let it out to husbandmen and went far away.

Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde.,, Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri şi a plecat din ţară.

2 A nd at the season he sent to the husbandmen a slave that he might receive from the husbandmen of the fruit of the vineyard.

La vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei.

3 A nd taking him, they beat him and sent him away empty.

Vierii au pus mîna pe el, l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

4 A nd again he sent unto them another slave, and casting stones at him, they wounded him in the head and sent him away shamefully handled.

A trimes iarăş la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, şi l-au batjocorit.

5 A nd again he sent another, and him they killed and many others, beating some and killing some.

A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulţi alţii, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorît.

6 H aving yet therefore one son, his wellbeloved, he sent him also last unto them, saying, They will reverence my son.

Mai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes şi pe el la ei., Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el.

7 B ut those husbandmen said among themselves, This is the heir; come, let us kill him, and the place shall be ours.

Dar vierii aceia au zis între ei:, Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm, şi moştenirea va fi a noastră.`

8 A nd taking hold of him, they killed him and cast him out of the vineyard.

Şi au pus mîna pe el, l-au omorît, şi i-au aruncat trupul afară din vie.

9 W hat, therefore, shall the lord of the vineyard do? He shall come and destroy those husbandmen and shall give his vineyard unto others.

Acum, ce va face stăpînul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.

10 A nd have ye not read this scripture: The stone which the builders rejected is placed as the head of the corner;

Oare n'aţi citit locul acesta din Scriptură:, Piatra pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului;

11 T his was the Lord’s doing, and it is marvellous in our eyes?

Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?``

12 A nd they sought to lay hold on him but feared the multitude, for they understood that he had spoken the parable against them, and leaving him, they went away.

Ei căutau să -L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.

13 ¶ And they send unto him certain of the Pharisees and of the Herodians to catch him in his words.

Apoi au trimes la Isus pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să -L prindă cu vorba.

14 A nd when they were come, they say unto him, Master, we know that thou art a man of truth who regards no man; for thou dost not look upon the appearance of men, but dost with truth teach the way of God; is it lawful to give tribute to Caesar or not?

Aceştia au venit, şi I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?

15 S hall we give or shall we not give? Then he, understanding their hypocrisy, said unto them, Why tempt ye me? Bring me the coin that I may see it.

Să plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut făţărnicia, şi le -a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să -l văd.``

16 A nd they brought it. And he said unto them, Of whom is this image and inscription? And they said unto him, Of Caesar.

I-au adus un ban; şi Isus i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``,, Ale Cezarului``, I-au răspuns ei.

17 A nd Jesus, answering, said unto them, Render that which is of Caesar unto Caesar, and that which is of God unto God. And they marvelled at this.

Atunci Isus le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Şi se mirau foarte mult de El.

18 ¶ Then come unto him the Sadducees, who say there is no resurrection; and they asked him, saying,

Saducheii, cari zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare:

19 M aster, Moses wrote unto us, If a man’s brother dies and leaves his wife behind him and leaves no children, that his brother should take his wife and raise up seed unto his brother.

iată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, şi -i rămîne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

20 N ow there were seven brethren, and the first took a wife and dying left no seed.

Erau dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără să lase urmaş.

21 A nd the second took her, and died, neither left he any seed; and the third likewise.

Al doilea a luat de nevastă pe văduvă, şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.

22 A nd the seven had her and left no seed; last of all the woman died also.

Şi nici unul din cei şapte n'a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.

23 I n the resurrection, therefore, when they shall rise, whose wife shall she be of them? for the seven had her to wife.

La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut -o de nevastă.``

24 T hen Jesus, answering, said unto them, Do ye not therefore err because ye know not the scriptures, neither the power of God?

Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Oare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?

25 F or when they shall rise from the dead, neither shall they marry nor husbands take women nor women, husbands; but are as the angels who are in the heavens.

Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.

26 A nd regarding the dead who are to rise, have ye not read in the book of Moses how in the bush God spoke unto him, saying, I Am the God of Abraham and the God of Isaac and the God of Jacob?

În ce priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre, Rug`, ce i -a spus Dumnezeu, cînd a zis:, Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?`

27 H e is not God of the dead, but God of the living; ye therefore do greatly err.

Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!``

28 ¶ And one of the scribes came, having heard their dispute and knowing that he had given a good response unto them, asked him, Which is the principal commandment of all?

Unul din cărturari, care -i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, şi L -a întrebat:,, Care este cea dintîi dintre toate poruncile?``

29 A nd Jesus responded unto him, The principal of all the commandments is, Hear, O Israel, The Lord our God, the Lord is one;

Isus i -a răspuns:,, Cea dintîi este aceasta:, Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;`

30 a nd thou shalt love the Lord thy God with all thy heart and with all thy soul and with all thy thought and with all thy strength: this is the principal commandment.

şi:, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi.

31 A nd the second is like it, Thou shalt love thy neighbour as thyself. There is no other commandment greater than these.

Iar a doua este următoarea:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` Nu este altă poruncă mai mare decît acestea.``

32 T hen the scribe said unto him, Well, Master, thou hast said the truth, that God is one, and there is none other outside of him;

Cărturarul I -a zis:,, Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,

33 a nd to love him with all the heart and with all the understanding and with all the soul and with all the strength and to love his neighbour as himself is more than all the burnt offerings and sacrifices.

şi că a -L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, şi cu toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot şi decît,, toate jertfele.``

34 T hen Jesus, seeing that he responded wisely, said unto him, Thou art not far from the kingdom of God. And no man after that dared ask him any question.

Isus a văzut că a răspuns cu pricepere, şi i -a zis:,, Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.`` Şi nimeni nu îndrăznea să -I mai pună întrebări.

35 ¶ And answering, Jesus said, while he taught in the temple, How do the scribes say that the Christ is Son of David?

Pe cînd învăţa pe norod în Templu, Isus a zis:,, Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?

36 F or David himself said by the Holy Spirit, The LORD said to my Lord, Sit thou at my right hand, until I make thine enemies thy footstool.

Însuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis:,, Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

37 D avid therefore himself calls him Lord, and where then is he his son? And the many people heard him gladly.

Deci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.

38 A nd he said unto them in his doctrine, Beware of the scribes, who love to go in long clothing and love the salutations in the marketplaces

În învăţătura, pe care le -o dădea, Isus le zicea:,, Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.

39 a nd the first chairs in the synagogues and the first seats at the suppers,

Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

40 w hich devour widows’ houses and for a pretence make long prayers: these shall receive greater judgment.

casele văduvelor le mănîncă, şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.``

41 ¶ And with Jesus sitting in front of the ark of the offering, he beheld how the people cast money into the ark and many that were rich cast in much.

Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.

42 A nd as there came a certain poor widow, she threw in two mites, which make a farthing.

A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.

43 T hen calling his disciples, he said unto them, Verily I say unto you that this poor widow has cast more in than all those who have cast into the treasury,

Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,, Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie;

44 f or they all did cast in of their abundance, but she of her want did cast in all that she had, even all her living.

căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce -i mai rămăsese ca să trăiască.``