1 A nd he began to speak unto them in parables. A man planted a vineyard, and set a hedge about it, and digged a pit for the winepress, and built a tower, and let it out to husbandmen, and went into another country.

Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde.,, Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri şi a plecat din ţară.

2 A nd at the season he sent to the husbandmen a servant, that he might receive from the husbandmen of the fruits of the vineyard.

La vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei.

3 A nd they took him, and beat him, and sent him away empty.

Vierii au pus mîna pe el, l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

4 A nd again he sent unto them another servant; and him they wounded in the head, and handled shamefully.

A trimes iarăş la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, şi l-au batjocorit.

5 A nd he sent another; and him they killed: and many others; beating some, and killing some.

A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulţi alţii, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorît.

6 H e had yet one, a beloved son: he sent him last unto them, saying, They will reverence my son.

Mai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes şi pe el la ei., Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el.

7 B ut those husbandmen said among themselves, This is the heir; come, let us kill him, and the inheritance shall be ours.

Dar vierii aceia au zis între ei:, Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm, şi moştenirea va fi a noastră.`

8 A nd they took him, and killed him, and cast him forth out of the vineyard.

Şi au pus mîna pe el, l-au omorît, şi i-au aruncat trupul afară din vie.

9 W hat therefore will the lord of the vineyard do? he will come and destroy the husbandmen, and will give the vineyard unto others.

Acum, ce va face stăpînul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.

10 H ave ye not read even this scripture: The stone which the builders rejected, The same was made the head of the corner;

Oare n'aţi citit locul acesta din Scriptură:, Piatra pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului;

11 T his was from the Lord, And it is marvellous in our eyes?

Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?``

12 A nd they sought to lay hold on him; and they feared the multitude; for they perceived that he spake the parable against them: and they left him, and went away.

Ei căutau să -L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.

13 A nd they send unto him certain of the Pharisees and of the Herodians, that they might catch him in talk.

Apoi au trimes la Isus pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să -L prindă cu vorba.

14 A nd when they were come, they say unto him, Teacher, we know that thou art true, and carest not for any one; for thou regardest not the person of men, but of a truth teachest the way of God: Is it lawful to give tribute unto Caesar, or not?

Aceştia au venit, şi I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?

15 S hall we give, or shall we not give? But he, knowing their hypocrisy, said unto them, Why make ye trial of me? bring me a denarius, that I may see it.

Să plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut făţărnicia, şi le -a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să -l văd.``

16 A nd they brought it. And he saith unto them, Whose is this image and superscription? And they said unto him, Caesar's.

I-au adus un ban; şi Isus i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``,, Ale Cezarului``, I-au răspuns ei.

17 A nd Jesus said unto them, Render unto Caesar the things that are Caesar's, and unto God the things that are God's. And they marvelled greatly at him.

Atunci Isus le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Şi se mirau foarte mult de El.

18 A nd there come unto him Sadducees, who say that there is no resurrection; and they asked him, saying,

Saducheii, cari zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare:

19 T eacher, Moses wrote unto us, If a man's brother die, and leave a wife behind him, and leave no child, that his brother should take his wife, and raise up seed unto his brother.

iată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, şi -i rămîne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

20 T here were seven brethren: and the first took a wife, and dying left no seed;

Erau dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără să lase urmaş.

21 a nd the second took her, and died, leaving no seed behind him; and the third likewise:

Al doilea a luat de nevastă pe văduvă, şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.

22 a nd the seven left no seed. Last of all the woman also died.

Şi nici unul din cei şapte n'a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.

23 I n the resurrection whose wife shall she be of them? for the seven had her to wife.

La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut -o de nevastă.``

24 J esus said unto them, Is it not for this cause that ye err, that ye know not the scriptures, nor the power of God?

Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Oare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?

25 F or when they shall rise from the dead, they neither marry, nor are given in marriage; but are as angels in heaven.

Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.

26 B ut as touching the dead, that they are raised; have ye not read in the book of Moses, in the place concerning the Bush, how God spake unto him, saying, I am the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob?

În ce priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre, Rug`, ce i -a spus Dumnezeu, cînd a zis:, Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?`

27 H e is not the God of the dead, but of the living: ye do greatly err.

Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!``

28 A nd one of the scribes came, and heard them questioning together, and knowing that he had answered them well, asked him, What commandment is the first of all?

Unul din cărturari, care -i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, şi L -a întrebat:,, Care este cea dintîi dintre toate poruncile?``

29 J esus answered, The first is, Hear, O Israel; The Lord our God, the Lord is one:

Isus i -a răspuns:,, Cea dintîi este aceasta:, Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;`

30 a nd thou shalt love the Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thy mind, and with all thy strength.

şi:, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi.

31 T he second is this, Thou shalt love thy neighbor as thyself. There is none other commandment greater than these.

Iar a doua este următoarea:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` Nu este altă poruncă mai mare decît acestea.``

32 A nd the scribe said unto him, Of a truth, Teacher, thou hast well said that he is one; and there is none other but he:

Cărturarul I -a zis:,, Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,

33 a nd to love him with all the heart, and with all the understanding, and with all the strength, and to love his neighbor as himself, is much more than all whole burnt-offerings and sacrifices.

şi că a -L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, şi cu toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot şi decît,, toate jertfele.``

34 A nd when Jesus saw that he answered discreetly, he said unto him, Thou art not far from the kingdom of God. And no man after that durst ask him any question.

Isus a văzut că a răspuns cu pricepere, şi i -a zis:,, Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.`` Şi nimeni nu îndrăznea să -I mai pună întrebări.

35 A nd Jesus answered and said, as he taught in the temple, How say the scribes that the Christ is the son of David?

Pe cînd învăţa pe norod în Templu, Isus a zis:,, Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?

36 D avid himself said in the Holy Spirit, The Lord said unto my Lord, Sit thou on my right hand, Till I make thine enemies the footstool of thy feet.

Însuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis:,, Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

37 D avid himself calleth him Lord; and whence is he his son? And the common people heard him gladly.

Deci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.

38 A nd in his teaching he said, Beware of the scribes, who desire to walk in long robes, and to have salutations in the marketplaces,

În învăţătura, pe care le -o dădea, Isus le zicea:,, Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.

39 a nd chief seats in the synagogues, and chief places at feasts:

Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

40 t hey that devour widows' houses, and for a pretence make long prayers; these shall receive greater condemnation.

casele văduvelor le mănîncă, şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.``

41 A nd he sat down over against the treasury, and beheld how the multitude cast money into the treasury: and many that were rich cast in much.

Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.

42 A nd there came a poor widow, and she cast in two mites, which make a farthing.

A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.

43 A nd he called unto him his disciples, and said unto them, Verily I say unto you, This poor widow cast in more than all they that are casting into the treasury:

Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,, Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie;

44 f or they all did cast in of their superfluity; but she of her want did cast in all that she had, even all her living.

căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce -i mai rămăsese ca să trăiască.``