1 D ead flies cause the oil of the perfumer to send forth an evil odor; so doth a little folly outweigh wisdom and honor.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

2 A wise man's heart is at his right hand; but a fool's heart at his left.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

3 Y ea also, when the fool walketh by the way, his understanding faileth him, and he saith to every one that he is a fool.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

4 I f the spirit of the ruler rise up against thee, leave not thy place; for gentleness allayeth great offences.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

5 T here is an evil which I have seen under the sun, as it were an error which proceedeth from the ruler:

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

6 f olly is set in great dignity, and the rich sit in a low place.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

7 I have seen servants upon horses, and princes walking like servants upon the earth.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

8 H e that diggeth a pit shall fall into it; and whoso breaketh through a wall, a serpent shall bite him.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

9 W hoso heweth out stones shall be hurt therewith; and he that cleaveth wood is endangered thereby.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

10 I f the iron be blunt, and one do not whet the edge, then must he put to more strength: but wisdom is profitable to direct.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

11 I f the serpent bite before it is charmed, then is there no advantage in the charmer.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

12 T he words of a wise man's mouth are gracious; but the lips of a fool will swallow up himself.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

13 T he beginning of the words of his mouth is foolishness; and the end of his talk is mischievous madness.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

14 A fool also multiplieth words: yet man knoweth not what shall be; and that which shall be after him, who can tell him?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

15 T he labor of fools wearieth every one of them; for he knoweth not how to go to the city.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 W oe to thee, O land, when thy king is a child, and thy princes eat in the morning!

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

17 H appy art thou, O land, when thy king is the son of nobles, and thy princes eat in due season, for strength, and not for drunkenness!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

18 B y slothfulness the roof sinketh in; and through idleness of the hands the house leaketh.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

19 A feast is made for laughter, and wine maketh glad the life; and money answereth all things.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

20 R evile not the king, no, not in thy thought; and revile not the rich in thy bedchamber: for a bird of the heavens shall carry the voice, and that which hath wings shall tell the matter.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.