1 N ow Joab the son of Zeruiah perceived that the king's heart was toward Absalom.

Ioab, fiul Ţeruiei, a băgat de seamă că inima împăratului era aprinsă de dor după Absalom.

2 A nd Joab sent to Tekoa, and fetched thence a wise woman, and said unto her, I pray thee, feign thyself to be a mourner, and put on mourning apparel, I pray thee, and anoint not thyself with oil, but be as a woman that hath a long time mourned for the dead:

A trimes să aducă din Tecoa o femeie iscusită, şi i -a zis:,, Fă-te că plîngi, şi îmbracă-te în haine de jale; nu te unge cu untdelemn, şi fii ca o femeie care de multă vreme plînge după un mort.

3 a nd go in to the king, and speak on this manner unto him. So Joab put the words in her mouth.

Să te duci astfel la împărat, şi să -i vorbeşti aşa şi aşa.`` Şi Ioab i -a spus ce trebuia să zică.

4 A nd when the woman of Tekoa spake to the king, she fell on her face to the ground, and did obeisance, and said, Help, O king.

Femeia aceea din Tecoa s'a dus să vorbească împăratului. A căzut cu faţa la pămînt, s'a închinat, şi a zis:,,Împărate, scapă-mă!``

5 A nd the king said unto her, What aileth thee? And she answered, Of a truth I am a widow, and my husband is dead.

Împăratul i -a zis:,, Ce ai?`` Ea a răspuns:,, Da, sînt văduvă, bărbatul mi -a murit!

6 A nd thy handmaid had two sons, and they two strove together in the field, and there was none to part them, but the one smote the other, and killed him.

Roaba ta avea doi fii; amîndoi s'au certat pe cîmp, şi n'a fost nimeni să -i despartă; unul a lovit pe celalt, şi l -a omorît.

7 A nd, behold, the whole family is risen against thy handmaid, and they say, Deliver him that smote his brother, that we may kill him for the life of his brother whom he slew, and so destroy the heir also. Thus will they quench my coal which is left, and will leave to my husband neither name nor remainder upon the face of the earth.

Şi iată că toată familia s'a ridicat împotriva roabei tale, zicînd:, Scoate încoace pe ucigaşul fratelui său! Vrem să -l omorîm, pentru viaţa fratelui său pe care l -a ucis; vrem să nimicim chiar şi pe moştenitor!` Ei ar stinge astfel şi tăciunele care-mi mai rămîne, ca să nu lase bărbatului meu nici nume nici urmaş viu pe faţa pămîntului.``

8 A nd the king said unto the woman, Go to thy house, and I will give charge concerning thee.

Împăratul a zis femeii:,, Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine.``

9 A nd the woman of Tekoa said unto the king, My lord, O king, the iniquity be on me, and on my father's house; and the king and his throne be guiltless.

Femeia din Tecoa a zis împăratului:,, Asupra mea, împărate, domnul meu, şi asupra casei tatălui meu să cadă pedeapsa; împăratul şi scaunul lui de domnie să nu aibă nimic de suferit``.

10 A nd the king said, Whosoever saith aught unto thee, bring him to me, and he shall not touch thee any more.

Împăratul a zis:,, Dacă va vorbi cineva împotriva ta, să -l aduci la mine, şi nu se va mai atinge de tine.``

11 T hen said she, I pray thee, let the king remember Jehovah thy God, that the avenger of blood destroy not any more, lest they destroy my son. And he said, As Jehovah liveth, there shall not one hair of thy son fall to the earth.

Ea a zis:,, Să-şi aducă aminte împăratul de Domnul, Dumnezeul tău, pentruca răzbunătorul sîngelui să nu mărească prăpădul, şi să nu mi se nimicească fiul!`` Şi el a zis:,, Viu este Domnul, că un păr din capul fiului tău nu va cădea la pămînt!``

12 T hen the woman said, Let thy handmaid, I pray thee, speak a word unto my lord the king. And he said, Say on.

Femeia a zis:,, Dă voie roabei tale să spună o vorbă domnului meu, împăratul.`` Şi el a zis:,, Vorbeşte!``

13 A nd the woman said, Wherefore then hast thou devised such a thing against the people of God? for in speaking this word the king is as one that is guilty, in that the king doth not fetch home again his banished one.

Femeia a zis:,, Pentruce gîndeşti tu astfel cu privire la poporul lui Dumnezeu, căci nu iese chiar din cuvintele împăratului că împăratul este ca şi vinovat cînd nu cheamă înapoi pe acela pe care l -a gonit?

14 F or we must needs die, and are as water split on the ground, which cannot be gathered up again; neither doth God take away life, but deviseth means, that he that is banished be not an outcast from him.

Trebuie negreşit să murim, şi vom fi ca nişte ape vărsate pe pămînt, cari nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viaţa, ci doreşte ca fugarul să nu rămînă izgonit dinaintea Lui.

15 N ow therefore seeing that I am come to speak this word unto my lord the king, it is because the people have made me afraid: and thy handmaid said, I will now speak unto the king; it may be that the king will perform the request of his servant.

Acum, dacă am venit să spun aceste lucruri împăratului, domnului meu, am venit pentrucă poporul m'a înspăimîntat. Şi roaba ta a zis:, Vreau să vorbesc împăratului; poate că împăratul va face ce va zice roaba sa.

16 F or the king will hear, to deliver his servant out of the hand of the man that would destroy me and my son together out of the inheritance of God.

Da, împăratul va asculta pe roaba sa, ca să scape din mîna celor ce caută să ne nimicească, pe mine şi pe fiul meu, din moştenirea lui Dumnezeu.`

17 T hen thy handmaid said, Let, I pray thee, the word of my lord the king be comfortable; for as an angel of God, so is my lord the king to discern good and bad: and Jehovah thy God be with thee.

Roaba ta a zis:, Cuvîntul domnului meu împăratul să-mi dea odihnă. Căci domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu, gata să audă binele şi răul. Şi Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine.``

18 T hen the king answered and said unto the woman, Hide not from me, I pray thee, aught that I shall ask thee. And the woman said, Let my lord the king now speak.

Împăratul a răspuns, şi a zis femeii:,, Nu-mi ascunde ce te voi întreba.`` Şi femeia a zis:,, Să vorbească domnul meu împăratul!``

19 A nd the king said, Is the hand of Joab with thee in all this? And the woman answered and said, As thy soul liveth, my lord the king, none can turn to the right hand or to the left from aught that my lord the king hath spoken; for thy servant Joab, he bade me, and he put all these words in the mouth of thy handmaid;

Împăratul a zis atunci:,, Oare mîna lui Ioab nu este ea cu tine în toată treaba aceasta?`` Şi femeia a răspuns:,, Viu este sufletul tău, împărate, domnul meu, că nu este cu putinţă nici o abatere nici la dreapta nici la stînga dela tot ce a zis domnul meu împăratul. În adevăr, robul tău Ioab mi -a poruncit, şi a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte.

20 t o change the face of the matter hath thy servant Joab done this thing: and my lord is wise, according to the wisdom of an angel of God, to know all things that are in the earth.

Ca să dea o altă înfăţişare lucrului, a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Dar domnul meu este tot atît de înţelept ca şi un înger al lui Dumnezeu, ca să cunoască tot ce se petrece pe pămînt.``

21 A nd the king said unto Joab, Behold now, I have done this thing: go therefore, bring the young man Absalom back.

Împăratul a zis lui Ioab:,, Iată, vreau să fac lucrul acesta; du-te dar, de adu înapoi pe tînărul Absalom.``

22 A nd Joab fell to the ground on his face, and did obeisance, and blessed the king: and Joab said, To-day thy servant knoweth that I have found favor in thy sight, my lord, O king, in that the king hath performed the request of his servant.

Ioab a căzut cu faţa la pămînt, s'a închinat, şi a binecuvîntat pe împăratul. Apoi a zis:,, Robul tău cunoaşte azi că am căpătat trecere înaintea ta, împărate, domnul meu, fiindcă împăratul lucrează după cuvîntul robului său.``

23 S o Joab arose and went to Geshur, and brought Absalom to Jerusalem.

Ioab s'a sculat, a plecat în Gheşur, şi a adus pe Absalom înapoi la Ierusalim.

24 A nd the king said, Let him turn to his own house, but let him not see my face. So Absalom turned to his own house, and saw not the king's face.

Dar împăratul a zis:,, Să se ducă în casa lui, şi să nu-mi vadă faţa.`` Şi Absalom s'a dus în casa lui, şi n'a văzut faţa împăratului.

25 N ow in all Israel there was none to be so much praised as Absalom for his beauty: from the sole of his foot even to the crown of his head there was no blemish in him.

Nu era om în tot Israelul aşa de vestit ca Absalom în privinţa frumuseţei lui; din talpa piciorului pînă în creştetul capului, n'avea niciun cusur.

26 A nd when he cut the hair of his head (now it was at every year's end that he cut it; because it was heavy on him, therefore he cut it); he weighed the hair of his head at two hundred shekels, after the king's weight.

Cînd îşi tundea capul-şi -l tundea în fiecare an, pentrucă părul îi era greu-greutatea părului de pe capul lui era de două sute de sicli, după greutatea împăratului.

27 A nd unto Absalom there were born three sons, and one daughter, whose name was Tamar: she was a woman of a fair countenance.

Lui Absalom i s'au născut trei fii, şi o fiică, numită Tamar, care era o femeie frumoasă la chip.

28 A nd Absalom dwelt two full years in Jerusalem; and he saw not the king's face.

Absalom a locuit doi ani la Ierusalim, fără să vadă faţa împăratului.

29 T hen Absalom sent for Joab, to send him to the king; but he would not come to him: and he sent again a second time, but he would not come.

Apoi a chemat pe Ioab, să -l trimeată la împăratul: dar Ioab n'a voit să vină la el. L -a chemat a doua oară; şi Ioab tot n'a vrut să vină.

30 T herefore he said unto his servants, See, Joab's field is near mine, and he hath barley there; go and set it on fire. And Absalom's servants set the field on fire.

Absalom a zis atunci slujitorilor lui:,, Vedeţi, ogorul lui Ioab este lîngă al meu; are orz pe el; duceţi-vă şi puneţi -i foc.`` Şi slujitorii lui Absalom au pus foc cîmpului.

31 T hen Joab arose, and came to Absalom unto his house, and said unto him, Wherefore have thy servants set my field on fire?

Ioab s'a sculat şi s'a dus la Absalom acasă. Şi i -a zis:,, Pentruce au pus slujitorii tăi foc cîmpului meu?``

32 A nd Absalom answered Joab, Behold, I sent unto thee, saying, Come hither, that I may send thee to the king, to say, Wherefore am I come from Geshur? it were better for me to be there still. Now therefore let me see the king's face; and if there be iniquity in me, let him kill me.

Absalom a răspuns lui Ioab:,, Iată, ţi-am trimes vorbă şi ţi-am zis:, Vino aici, şi te voi trimete la împărat să -i spui:, Pentruce m'am întors din Gheşur? Ar fi fost mai bine pentru mine să fiu şi acum acolo. Doresc acum să văd faţa împăratului; şi dacă este vreo nelegiuire în mine, să mă omoare.`

33 S o Joab came to the king, and told him; and when he had called for Absalom, he came to the king, and bowed himself on his face to the ground before the king: and the king kissed Absalom.

Ioab s'a dus la împărat, şi i -a spus lucrul acesta. Şi împăratul a chemat pe Absalom, care a venit la el şi s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui. Împăratul a sărutat pe Absalom.