1 A nd it came to pass at the end of two full years, that Pharaoh dreamed: and, behold, he stood by the river.

După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lîngă rîu (Nil).

2 A nd, behold, there came up out of the river seven kine, well-favored and fat-fleshed; and they fed in the reed-grass.

Şi iată că şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup s'au suit din rîu, şi au început să pască prin mlaştini.

3 A nd, behold, seven other kine came up after them out of the river, ill-favored and lean-fleshed, and stood by the other kine upon the brink of the river.

După ele s'au mai suit din rîu alte şapte vaci urîte la vedere şi slabe la trup, şi s'au aşezat lîngă ele pe marginea rîului.

4 A nd the ill-favored and lean-fleshed kine did eat up the seven well-favored and fat kine. So Pharaoh awoke.

Vacile urîte la vedere şi slabe la trup au mîncat pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup. Şi Faraon s'a trezit.

5 A nd he slept and dreamed a second time: and, behold, seven ears of grain came up upon one stalk, rank and good.

A adormit din nou, şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de grîu grase şi frumoase au crescut pe acelaş pai.

6 A nd, behold, seven ears, thin and blasted with the east wind, sprung up after them.

Şi după ele au răsărit alte şapte spice slabe şi arse de vîntul de răsărit.

7 A nd the thin ears swallowed up the seven rank and full ears. And Pharaoh awoke, and, behold, it was a dream.

Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s'a trezit. Iată visul.

8 A nd it came to pass in the morning that his spirit was troubled; and he sent and called for all the magicians of Egypt, and all the wise men thereof: and Pharaoh told them his dream; but there was none that could interpret them unto Pharaoh.

Dimineaţa, Faraon s'a turburat, şi a trimes să cheme pe toţi magii şi pe toţi înţelepţii Egiptului. Le -a istorisit visurile lui. Dar nimeni n'a putut să le tîlmăcească lui Faraon.

9 T hen spake the chief butler unto Pharaoh, saying, I do remember my faults this day:

Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvîntul, şi a zis lui Faraon:,, Mi-aduc aminte astăzi de greşala mea.

10 P haraoh was wroth with his servants, and put me in ward in the house of the captain of the guard, me and the chief baker:

Faraon se mîniase pe slujitorii lui; şi mă aruncase în temniţă, în casa căpeteniei străjerilor, pe mine şi pe mai marele pitarilor.

11 a nd we dreamed a dream in one night, I and he; we dreamed each man according to the interpretation of his dream.

Amîndoi am visat cîte un vis în aceeaş noapte; şi anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tîlmăcire deosebită.

12 A nd there was with us there a young man, a Hebrew, servant to the captain of the guard; and we told him, and he interpreted to us our dreams; to each man according to his dream he did interpret.

Era acolo cu noi un tînăr Evreu, rob al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visurile noastre, şi el ni le -a tîlmăcit, şi ne -a spus întocmai ce înseamnă visul fiecăruia.

13 A nd it came to pass, as he interpreted to us, so it was; me he restored unto mine office, and him he hanged.

Lucrurile s'au întîmplat întocmai după tîlmăcirea pe care ne -o dăduse el. Pe mine Faraon m'a pus iarăş în slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l -a spînzurat.``

14 T hen Pharaoh sent and called Joseph, and they brought him hastily out of the dungeon: and he shaved himself, and changed his raiment, and came in unto Pharaoh.

Faraon a trimes să cheme pe Iosif. L-au scos în grabă din temniţă. Iosif s'a ras, şi -a schimbat hainele, şi s'a dus la Faraon.

15 A nd Pharaoh said unto Joseph, I have dreamed a dream, and there is none that can interpret it: and I have heard say of thee, that when thou hearest a dream thou canst interpret it.

Faraon a zis lui Iosif:,, Am visat un vis. Nimeni nu l -a putut tîlmăci; şi am aflat că tu tîlmăceşti un vis, îndată dupăce l-ai auzit.``

16 A nd Joseph answered Pharaoh, saying, It is not in me: God will give Pharaoh an answer of peace.

Iosif a răspuns lui Faraon:,, Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!``

17 A nd Pharaoh spake unto Joseph, In my dream, behold, I stood upon the brink of the river:

Faraon a început să istorisească atunci lui Iosif:,,În visul meu, se făcea că stăteam pe malul rîului.

18 a nd, behold, there came up out of the river seven kine, fat-fleshed and well-favored: and they fed in the reed-grass:

Şi deodată şapte vaci grase la trup şi frumoase la chip s'au suit din rîu, şi au început să pască prin mlaştini.

19 a nd, behold, seven other kine came up after them, poor and very ill-favored and lean-fleshed, such as I never saw in all the land of Egypt for badness:

După ele s'au suit alte şapte vaci, slabe, foarte urîte la chip, şi sfrijite: n'am mai văzut altele aşa de urîte în toată ţara Egiptului.

20 a nd the lean and ill-favored kine did eat up the first seven fat kine:

Vacile cele sfrijite şi slabe au mîncat pe cele şapte vaci dintîi, cari erau grase.

21 a nd when they had eaten them up, it could not be known that they had eaten them; but they were still ill-favored, as at the beginning. So I awoke.

Le-au înghiţit, fără să se poată cunoaşte că intraseră în pîntecele lor; ba încă înfăţişarea lor era tot aşa de urîtă ca mai înainte. Şi m'am deşteptat.

22 A nd I saw in my dream, and, behold, seven ears came up upon one stalk, full and good:

Am mai văzut în vis şapte spice pline şi frumoase, cari creşteau pe acelaş pai.

23 a nd, behold, seven ears, withered, thin, and blasted with the east wind, sprung up after them:

Şi după ele au răsărit şapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit.

24 a nd the thin ears swallowed up the seven good ears: and I told it unto the magicians; but there was none that could declare it to me.

Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le -a putut tîlmăci.``

25 A nd Joseph said unto Pharaoh, The dream of Pharaoh is one: what God is about to do he hath declared unto Pharaoh.

Iosif a zis lui Faraon:,, Ce a visat Faraon însemnează un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă.

26 T he seven good kine are seven years; and the seven good ears are seven years: the dream is one.

Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice frumoase înseamnă şapte ani: este un singur vis.

27 A nd the seven lean and ill-favored kine that came up after them are seven years, and also the seven empty ears blasted with the east wind; they shall be seven years of famine.

Cele şapte vaci sfrijite şi urîte, cari se suiau după cele dintîi, înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice goale, arse de vîntul de răsărit, vor fi şapte ani de foamete.

28 T hat is the thing which I spake unto Pharaoh: what God is about to do he hath showed unto Pharaoh.

Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon, ce are să facă.

29 B ehold, there come seven years of great plenty throughout all the land of Egypt:

Iată, vor fi şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului.

30 a nd there shall arise after them seven years of famine; and all the plenty shall be forgotten in the land of Egypt; and the famine shall consume the land;

După ei vor veni şapte ani de foamete, aşa că se va uita tot belşugul acesta în ţara Egiptului, şi foametea va topi ţara.

31 a nd the plenty shall not be known in the land by reason of that famine which followeth; for it shall be very grievous.

Foametea aceasta care va urma va fi aşa de mare că nu se va mai cunoaşte belşugul în ţară.

32 A nd for that the dream was doubled unto Pharaoh, it is because the thing is established by God, and God will shortly bring it to pass.

Cît priveşte faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărît din partea lui Dumnezeu, şi că Dumnezeu se va grăbi să -l aducă la îndeplinire.

33 N ow therefore let Pharaoh look out a man discreet and wise, and set him over the land of Egypt.

Acum, Faraon să aleagă un om priceput şi înţelept, şi să -l pună în fruntea ţării Egiptului.

34 L et Pharaoh do this, and let him appoint overseers over the land, and take up the fifth part of the land of Egypt in the seven plenteous years.

Faraon să pună prefecţi în ţară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor şapte ani de belşug.

35 A nd let them gather all the food of these good years that come, and lay up grain under the hand of Pharaoh for food in the cities, and let them keep it.

Să se strîngă toate bucatele din aceşti ani buni cari au să vină; să se facă, la îndemîna lui Faraon, grămezi de grîu, provizii în cetăţi, şi să le păzească.

36 A nd the food shall be for a store to the land against the seven years of famine, which shall be in the land of Egypt; that the land perish not through the famine.

Bucatele acestea vor fi provizia ţării, pentru cei şapte ani de foamete, cari vor veni în ţara Egiptului, pentruca ţara să nu fie prăpădită de foamete.``

37 A nd the thing was good in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of all his servants.

Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon şi tuturor slujitorilor lui.

38 A nd Pharaoh said unto his servants, Can we find such a one as this, a man in whom the spirit of God is?

Şi Faraon a zis slujitorilor săi:,, Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?``

39 A nd Pharaoh said unto Joseph, Forasmuch as God hath showed thee all of this, there is none so discreet and wise as thou:

Şi Faraon a zis lui Iosif:,, Fiindcă Dumnezeu ţi -a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atît de priceput şi atît de înţelept ca tine.

40 t hou shalt be over my house, and according unto thy word shall all my people be ruled: only in the throne will I be greater than thou.

Te pun mai mare peste casa mea, şi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai pe sus de tine.``

41 A nd Pharaoh said unto Joseph, See, I have set thee over all the land of Egypt.

Faraon a zis lui Iosif:,, Uite, îţi dau stăpînire peste toată ţara Egiptului.``

42 A nd Pharaoh took off his signet ring from his hand, and put it upon Joseph's hand, and arrayed him in vestures of fine linen, and put a gold chain about his neck;

Faraon şi -a scos inelul din deget, şi l -a pus în degetul lui Iosif; l -a îmbrăcat cu haine de in subţire, şi i -a pus un lanţ de aur la gît.

43 a nd he made him to ride in the second chariot which he had; and they cried before him, Bow the knee: and he set him over all the land of Egypt.

L -a suit în carul care venea după al lui, şi strigau înaintea lui:,,În genunchi!`` Astfel i -a dat Faraon stăpînire peste toată ţara Egiptului.

44 A nd Pharaoh said unto Joseph, I am Pharaoh, and without thee shall no man lift up his hand or his foot in all the land of Egypt.

Şi a mai zis lui Iosif:,, Eu sînt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mîna nici piciorul în toată ţara Egiptului.``

45 A nd Pharaoh called Joseph's name Zaphenath-paneah; and he gave him to wife Asenath, the daughter of Poti-phera priest of On. And Joseph went out over the land of Egypt.

Faraon a pus lui Iosif numele: Ţafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), şi i -a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Şi Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului.

46 A nd Joseph was thirty years old when he stood before Pharaoh king of Egypt. And Joseph went out from the presence of Pharaoh, and went throughout all the land of Egypt.

Iosif era în vîrstă de treizeci de ani cînd s'a înfăţişat înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, şi a plecat de la Faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului.

47 A nd in the seven plenteous years the earth brought forth by handfuls.

În timpul celor şapte ani de rod, pămîntul a dat bucate din belşug.

48 A nd he gathered up all the food of the seven years which were in the land of Egypt, and laid up the food in the cities: the food of the field, which was round about every city, laid he up in the same.

Iosif a strîns toate bucatele din aceşti şapte ani de belşug în ţara Egiptului. A făcut provizii în cetăţi, punînd în fiecare cetate bucatele de pe cîmpul de primprejur.

49 A nd Joseph laid up grain as the sand of the sea, very much, until he left off numbering; for it was without number.

Iosif a strîns grîu, ca nisipul mării, atît de mult, că au încetat să -l mai măsoare, pentru că era fără măsură.

50 A nd unto Joseph were born two sons before the year of famine came, whom Asenath, the daughter of Potiphera priest of On, bare unto him.

Înaintea anilor de foamete, i s'au născut lui Iosif doi fii, pe care i -a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.

51 A nd Joseph called the name of the first-born Manasseh: For, said he, God hath made me forget all my toil, and all my father's house.

Iosif a pus întîiului născut numele Manase (Uitare);,, căci``, a zis el,,, Dumnezeu m'a făcut să uit toate necazurile mele şi toată casa tatălui meu.``

52 A nd the name of the second called he Ephraim: For God hath made me fruitful in the land of my affliction.

Şi celui de al doilea i -a pus numele Efraim (Rodire);,, căci``, a zis el,,, Dumnezeu m'a făcut roditor în ţara întristării mele.``

53 A nd the seven years of plenty, that was in the land of Egypt, came to an end.

Cei şapte ani de belşug cari au fost în ţara Egiptului, au trecut.

54 A nd the seven years of famine began to come, according as Joseph had said: and there was famine in all lands; but in all the land of Egypt there was bread.

Şi au început să vină cei şapte ani de foamete, aşa cum vestise Iosif. În toată ţările era foamete; dar în toată ţara Egiptului era pîne.

55 A nd when all the land of Egypt was famished, the people cried to Pharaoh for bread: and Pharaoh said unto all the Egyptians, Go unto Joseph; what he saith to you, do.

Cînd a flămînzit, în sfîrşit, toată ţara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să -i dea pîne. Faraon a spus tuturor Egiptenilor:,, Duceţi-vă la Iosif, şi faceţi ce vă va spune el.``

56 A nd the famine was over all the face of the earth: and Joseph opened all the store-houses, and sold unto the Egyptians; and the famine was sore in the land of Egypt.

Foametea bîntuia în toată ţara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, şi a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creştea din ce în ce mai mult în ţara Egiptului.

57 A nd all countries came into Egypt to Joseph to buy grain, because the famine was sore in all the earth.

Şi din toate ţările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grîu dela Iosif; căci în toate ţările era foamete mare.