1 A nd they continued three years without war between Syria and Israel.

Au stat trei ani liniştiţi, fără să fie război între Siria şi Israel.

2 A nd it came to pass in the third year, that Jehoshaphat the king of Judah came down to the king of Israel.

În anul al treilea, Iosafat, împăratul lui Iuda, s'a pogorît la împăratul lui Israel.

3 A nd the king of Israel said unto his servants, Know ye that Ramoth-gilead is ours, and we are still, and take it not out of the hand of the king of Syria?

Împăratul lui Israel a zis slujitorilor săi:,,Ştiţi că Ramot din Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, în loc să -l luăm înapoi din mînile împăratului Siriei.``

4 A nd he said unto Jehoshaphat, Wilt thou go with me to battle to Ramoth-gilead? And Jehoshaphat said to the king of Israel, I am as thou art, my people as thy people, my horses as thy horses.

Şi a zis lui Iosafat:,, Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?`` Iosafat a răspuns împăratului lui Israel:,, Eu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.``

5 A nd Jehoshaphat said unto the king of Israel, Inquire first, I pray thee, for the word of Jehovah.

Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel:,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.``

6 T hen the king of Israel gathered the prophets together, about four hundred men, and said unto them, Shall I go against Ramoth-gilead to battle, or shall I forbear? And they said, Go up; for the Lord will deliver it into the hand of the king.

Împăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de aproape patru sute, şi le -a zis:,, Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?`` Şi ei au răspuns:,, Suie-te, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

7 B ut Jehoshaphat said, Is there not here a prophet of Jehovah besides, that we may inquire of him?

Dar Iosafat a zis:,, Nu mai este aici niciun prooroc al Domnului, ca să -L putem întreba?``

8 A nd the king of Israel said unto Jehoshaphat, there is yet one man by whom we may inquire of Jehovah, Micaiah the son of Imlah: but I hate him; for he doth not prophesy good concerning me, but evil. And Jehoshaphat said, Let not the king say so.

Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat:,, Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis:,, Să nu vorbească împăratul aşa!``

9 T hen the king of Israel called an officer, and said, Fetch quickly Micaiah the son of Imlah.

Atunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, şi a zis:,, Trimete şi adu îndată pe Mica, fiul lui Imla.``

10 N ow the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah were sitting each on his throne, arrayed in their robes, in an open place at the entrance of the gate of Samaria; and all the prophets were prophesying before them.

Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti, în locul dela intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau înaintea lor.

11 A nd Zedekiah the son of Chenaanah made him horns of iron, and said, Thus saith Jehovah, With these shalt thou push the Syrians, until they be consumed.

Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Cu coarnele acestea vei bate pe Sirieni pînă îi vei nimici.``

12 A nd all the prophets prophesied so, saying, Go up to Ramoth-gilead, and prosper; for Jehovah will deliver it into the hand of the king.

Şi toţi proorocii prooroceau la fel, zicînd:,, Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

13 A nd the messenger that went to call Micaiah spake unto him, saying, Behold now, the words of the prophets declare good unto the king with one mouth: let thy word, I pray thee, be like the word of one of them, and speak thou good.

Solul care se dusese să cheme pe Mica i -a vorbit aşa:,, Iată, că proorocii, într'un glas, proorocesc bine împăratului; să fie dar şi cuvîntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte -i bine!``

14 A nd Micaiah said, As Jehovah liveth, what Jehovah saith unto me, that will I speak.

Mica a răspuns:,, Viu este Domnul, că voi vesti ce-mi va spune Domnul.``

15 A nd when he was come to the king, the king said unto him, Micaiah, shall we go to Ramoth-gilead to battle, or shall we forbear? And he answered him, Go up and prosper; and Jehovah will deliver it into the hand of the king.

Cînd a ajuns la împărat, împăratul i -a zis:,, Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad, sau să ne lăsăm?`` El a răspuns:,, Suie-te, căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

16 A nd the king said unto him, How many times shall I adjure thee that thou speak unto me nothing but the truth in the name of Jehovah?

Şi împăratul i -a zis:,, De cîteori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decît adevărul în Numele Domnului?``

17 A nd he said, I saw all Israel scattered upon the mountains, as sheep that have no shepherd: and Jehovah said, These have no master; let them return every man to his house in peace.

Mica a răspuns:,, Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor. Şi Domnul zice:, Oamenii aceştia n'au stăpîn; să se întoarcă fiecare acasă în pace.``

18 A nd the king of Israel said to Jehoshaphat, Did I not tell thee that he would not prophesy good concerning me, but evil?

Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Nu ţi-am spus că el nu prooroceşte nimic bun despre mine, ci prooroceşte numai rău?``

19 A nd Micaiah said, Therefore hear thou the word of Jehovah: I saw Jehovah sitting on his throne, and all the host of heaven standing by him on his right hand and on his left.

Şi Mica a zis:,, Ascultă dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor stînd lîngă El, la dreapta şi la stînga Lui.

20 A nd Jehovah said, Who shall entice Ahab, that he may go up and fall at Ramoth-gilead? And one said on this manner; and another said on that manner.

Şi Domnul a zis:, Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?` Şi au răspuns unul într'un fel, altul într'altul.

21 A nd there came forth a spirit, and stood before Jehovah, and said, I will entice him.

Şi un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:, Eu îl voi amăgi.`

22 A nd Jehovah said unto him, Wherewith? And he said, I will go forth, and will be a lying spirit in the mouth of all his prophets. And he said, Thou shalt entice him, and shalt prevail also: go forth, and do so.

Domnul i -a zis:, Cum?`, Voi ieşi`, a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis: Îl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!``

23 N ow therefore, behold, Jehovah hath put a lying spirit in the mouth of all these thy prophets; and Jehovah hath spoken evil concerning thee.

Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a hotărît lucruri rele împotriva ta.``

24 T hen Zedekiah the son of Chenaanah came near, and smote Micaiah on the cheek, and said, Which way went the Spirit of Jehovah from me to speak unto thee?

Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis:,, Pe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?``

25 A nd Micaiah said, Behold, thou shalt see on that day, when thou shalt go into an inner chamber to hide thyself.

Mica a răspuns:,, Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.``

26 A nd the king of Israel said, Take Micaiah, and carry him back unto Amon the governor of the city, and to Joash the king's son;

Împăratul lui Israel a zis:,, Ia pe Mica, du -l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului,

27 a nd say, Thus saith the king, Put this fellow in the prison, and feed him with bread of affliction and with water of affliction, until I come in peace.

şi să le spui:, Aşa vorbeşte împăratul:, Puneţi pe omul acesta la închisoare, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă cînd mă voi întoarce în pace.``

28 A nd Micaiah said, If thou return at all in peace, Jehovah hath not spoken by me. And he said, Hear, ye peoples, all of you.

Şi Mica a zis:,, Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n'a vorbit prin mine.`` Apoi a mai zis:,, Auziţi, popoare, toate.``

29 S o the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah went up to Ramoth-gilead.

Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot din Galaad.

30 A nd the king of Israel said unto Jehoshaphat, I will disguise myself, and go into the battle; but put thou on thy robes. And the king of Israel disguised himself, and went into the battle.

Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Vreau să-mi schimb hainele ca să merg la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale împărăteşti.`` Şi împăratul lui Israel şi -a schimbat hainele, şi s'a dus la luptă.

31 N ow the king of Syria had commanded the thirty and two captains of his chariots, saying, Fight neither with small nor great, save only with the king of Israel.

Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carălor lui:,, Să nu vă luptaţi nici cu cei mici nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.``

32 A nd it came to pass, when the captains of the chariots saw Jehoshaphat, that they said, Surely it is the king of Israel; and they turned aside to fight against him: and Jehoshaphat cried out.

Cînd au zărit căpeteniile carălor pe Iosafat, au zis:,, Negreşit, acesta este împăratul lui Israel.`` Şi s'au apropiat de el să -l lovească. Iosafat a scos un ţipăt.

33 A nd it came to pass, when the captains of the chariots saw that it was not the king of Israel, that they turned back from pursuing him.

Căpeteniile carălor, văzînd că nu este împăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

34 A nd a certain man drew his bow at a venture, and smote the king of Israel between the joints of the armor: wherefore he said unto the driver of his chariot, Turn thy hand, and carry me out of the host; for I am sore wounded.

Atunci un om a tras cu arcul la întîmplare, şi a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoşei. Împăratul a zis cărăuşului său:,,Întoarce, şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt greu rănit.``

35 A nd the battle increased that day: and the king was stayed up in his chariot against the Syrians, and died at even; and the blood ran out of the wound into the bottom of the chariot.

Lupta a fost din ce în ce mai crîncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în faţa Sirienilor, şi seara a murit. Sîngele a curs din rană în lăuntrul carului.

36 A nd there went a cry throughout the host about the going down of the sun, saying, Every man to his city, and every man to his country.

La apusul soarelui, s'a strigat prin toată tabăra:,, Să plece fiecare în cetatea lui şi să plece fiecare în ţara lui,

37 S o the king died, and was brought to Samaria; and they buried the king in Samaria.

căci a murit împăratul.`` S'au întors la Samaria, şi împăratul a fost îngropat la Samaria.

38 A nd they washed the chariot by the pool of Samaria; and the dogs licked up his blood (now the harlots washed themselves there); according unto the word of Jehovah which he spake.

Cînd au spălat carul în iazul Samariei, cînii au lins sîngele lui Ahab, şi curvele s'au scăldat în el, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul.

39 N ow the rest of the acts of Ahab, and all that he did, and the ivory house which he built, and all the cities that he built, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Israel?

Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeş pe care a zidit -o, şi toate cetăţile pe cari le -a zidit, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

40 S o Ahab slept with his fathers; and Ahaziah his son reigned in his stead.

Ahab a adormit cu părinţii săi. Şi în locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

41 A nd Jehoshaphat the son of Asa began to reign over Judah in the fourth year of Ahab king of Israel.

Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda, în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel.

42 J ehoshaphat was thirty and five years old when he began to reign; and he reigned twenty and five years in Jerusalem. And his mother's name was Azubah the daughter of Shilhi.

Iosafat era de treizeci şi cinci de ani cînd s'a făcut împărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Azuba, fata lui Şilhi.

43 A nd he walked in all the way of Asa his father; He turned not aside from it, doing that which was right in the eyes of Jehovah: howbeit the high places were not taken away; the people still sacrificed and burnt incense in the high places.

El a umblat în toată calea tatălui său Asa, şi nu s'a abătut deloc dela ea, făcînd ce este plăcut înaintea Domnului. Numai că înălţimile n'au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.

44 A nd Jehoshaphat made peace with the king of Israel.

Iosafat a trăit în pace cu împăratul lui Israel.

45 N ow the rest of the acts of Jehoshaphat, and his might that he showed, and how he warred, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Judah?

Celelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile şi războaiele lui, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

46 A nd the remnant of the sodomites, that remained in the days of his father Asa, he put away out of the land.

El a scos din ţară pe sodomiţii cari mai rămăseseră de pe vremea tatălui său Asa.

47 A nd there was no king in Edom: a deputy was king.

În Edom nu era împărat pe atunci: cîrmuia un dregător.

48 J ehoshaphat made ships of Tarshish to go to Ophir for gold: but they went not; for the ships were broken at Ezion-geber.

Iosafat a făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar nu s'au dus, căci corăbiile s'au sfărîmat la Eţion-Gheber.

49 T hen said Ahaziah the son of Ahab unto Jehoshaphat, Let my servants go with thy servants in the ships. But Jehoshaphat would not.

Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat:,, Vrei ca slujitorii mei să meargă împreună cu ai tăi pe corăbii?`` Dar Iosafat n'a voit.

50 A nd Jehoshaphat slept with his fathers, and was buried with his fathers in the city of David his father; And Jehoram his son reigned in his stead.

Iosafat a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat cu părinţii săi, în cetatea tatălui său David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioram.

51 A haziah the son of Ahab began to reign over Israel in Samaria in the seventeenth year of Jehoshaphat king of Judah, and he reigned two years over Israel.

Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al şaptesprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel.

52 A nd he did that which was evil in the sight of Jehovah, and walked in the way of his father, and in the way of his mother, and in the way of Jeroboam the son of Nebat, wherein he made Israel to sin.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat în calea tatălui său şi în calea mamei sale, şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

53 A nd he served Baal, and worshipped him, and provoked to anger Jehovah, the God of Israel, according to all that his father had done.

A slujit lui Baal şi s'a închinat înaintea lui, şi a mîniat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, cum făcuse şi tatăl său