1 P assarono tre anni senza guerra tra la Siria e Israele.

Au stat trei ani liniştiţi, fără să fie război între Siria şi Israel.

2 N el terzo anno Giosafat, re di Giuda, scese a trovare il re d’Israele.

În anul al treilea, Iosafat, împăratul lui Iuda, s'a pogorît la împăratul lui Israel.

3 I l re d’Israele aveva detto ai suoi servitori: «Voi sapete che Ramot di Galaad è nostra, e noi ce ne stiamo tranquilli senza toglierla di mano al re di Siria».

Împăratul lui Israel a zis slujitorilor săi:,,Ştiţi că Ramot din Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, în loc să -l luăm înapoi din mînile împăratului Siriei.``

4 E disse a Giosafat: «Vuoi venire con me alla guerra contro Ramot di Galaad?» Giosafat rispose al re d’Israele: «Conta su di me come su te stesso, sulla mia gente come sulla tua, sui miei cavalli come sui tuoi».

Şi a zis lui Iosafat:,, Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?`` Iosafat a răspuns împăratului lui Israel:,, Eu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.``

5 P oi Giosafat disse al re d’Israele: «Ti prego, consulta oggi la parola del Signore ».

Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel:,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.``

6 A llora il re d’Israele radunò i profeti, in numero di circa quattrocento, e disse loro: «Debbo andare a far guerra a Ramot di Galaad, o no?» Quelli risposero: «Va’, e il Signore la darà nelle mani del re».

Împăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de aproape patru sute, şi le -a zis:,, Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?`` Şi ei au răspuns:,, Suie-te, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

7 M a Giosafat disse: «Non c’è qui nessun altro profeta del Signore da poter consultare?»

Dar Iosafat a zis:,, Nu mai este aici niciun prooroc al Domnului, ca să -L putem întreba?``

8 I l re d’Israele rispose a Giosafat: «C’è ancora un uomo per mezzo del quale si potrebbe consultare il Signore; ma io lo odio perché non mi predice mai nulla di buono, ma soltanto del male: è Micaia, figlio d’Imla». E Giosafat disse: «Non dica così il re!»

Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat:,, Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis:,, Să nu vorbească împăratul aşa!``

9 A llora il re d’Israele chiamò un eunuco e gli disse: «Fa’ subito venire Micaia, figlio d’Imla». Consultazione di Micaia

Atunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, şi a zis:,, Trimete şi adu îndată pe Mica, fiul lui Imla.``

10 I l re d’Israele e Giosafat, re di Giuda, sedevano ciascuno sul suo trono, vestiti dei loro abiti regali, nell’aia che è all’ingresso della porta di Samaria; e tutti i profeti profetizzavano davanti a loro.

Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti, în locul dela intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau înaintea lor.

11 S edechia, figlio di Chenaana, si era fatto delle corna di ferro, e disse: «Così dice il Signore: “Con queste corna colpirai i Siri finché tu li abbia completamente distrutti”».

Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Cu coarnele acestea vei bate pe Sirieni pînă îi vei nimici.``

12 T utti i profeti profetizzavano nello stesso modo, dicendo: «Va’ contro Ramot di Galaad, e vincerai; il Signore la darà nelle mani del re».

Şi toţi proorocii prooroceau la fel, zicînd:,, Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

13 I l messaggero che era andato a chiamare Micaia gli parlò così: «Ecco, tutti i profeti, unanimi, predicono del bene al re; ti prego, le tue parole siano concordi con le loro, e predici del bene!»

Solul care se dusese să cheme pe Mica i -a vorbit aşa:,, Iată, că proorocii, într'un glas, proorocesc bine împăratului; să fie dar şi cuvîntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte -i bine!``

14 M a Micaia rispose: «Com’è vero che il Signore vive, io dirò quel che il Signore mi dirà».

Mica a răspuns:,, Viu este Domnul, că voi vesti ce-mi va spune Domnul.``

15 Q uando giunse davanti al re, il re gli disse: «Micaia, dobbiamo andare a far guerra a Ramot di Galaad, o no?» Egli rispose: «Va’ pure, tu vincerai; il Signore la darà nelle mani del re».

Cînd a ajuns la împărat, împăratul i -a zis:,, Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad, sau să ne lăsăm?`` El a răspuns:,, Suie-te, căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

16 I l re gli disse: «Quante volte dovrò scongiurarti di non dirmi altro che la verità nel nome del Signore ?»

Şi împăratul i -a zis:,, De cîteori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decît adevărul în Numele Domnului?``

17 M icaia rispose: «Ho visto tutto Israele disperso su per i monti, come pecore che non hanno pastore; e il Signore ha detto: “Questa gente non ha padrone; ciascuno ritorni in pace a casa sua”».

Mica a răspuns:,, Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor. Şi Domnul zice:, Oamenii aceştia n'au stăpîn; să se întoarcă fiecare acasă în pace.``

18 I l re d’Israele disse a Giosafat: «Non te l’avevo detto che costui non mi avrebbe predetto nulla di buono, ma soltanto del male?»

Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Nu ţi-am spus că el nu prooroceşte nimic bun despre mine, ci prooroceşte numai rău?``

19 M icaia replicò: «Perciò ascolta la parola del Signore. Io ho visto il Signore seduto sul suo trono, e tutto l’esercito del cielo che gli stava a destra e a sinistra.

Şi Mica a zis:,, Ascultă dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor stînd lîngă El, la dreapta şi la stînga Lui.

20 I l Signore disse: “Chi ingannerà Acab affinché vada contro Ramot di Galaad e vi perisca?” Ci fu chi rispose in un modo e chi in un altro.

Şi Domnul a zis:, Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?` Şi au răspuns unul într'un fel, altul într'altul.

21 A llora si fece avanti uno spirito, il quale si presentò davanti al Signore e disse: “Lo ingannerò io”.

Şi un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:, Eu îl voi amăgi.`

22 I l Signore gli disse: “E come?” Quello rispose: “Io uscirò e sarò spirito di menzogna in bocca a tutti i suoi profeti”. Il Signore gli disse: “Sì, riuscirai a ingannarlo; esci e fa’ così”.

Domnul i -a zis:, Cum?`, Voi ieşi`, a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis: Îl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!``

23 E ora ecco, il Signore ha messo uno spirito di menzogna in bocca a tutti questi tuoi profeti; ma il Signore ha pronunciato del male contro di te».

Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a hotărît lucruri rele împotriva ta.``

24 A llora Sedechia, figlio di Chenaana, si accostò, diede uno schiaffo a Micaia e disse: «Per dove è passato lo Spirito del Signore, quand’è uscito da me per parlare a te?»

Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis:,, Pe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?``

25 M icaia rispose: «Lo vedrai il giorno che andrai di camera in camera per nasconderti!»

Mica a răspuns:,, Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.``

26 I l re d’Israele disse: «Prendi Micaia, portalo da Ammon, governatore della città, e da Ioas, figlio del re, e di’ loro:

Împăratul lui Israel a zis:,, Ia pe Mica, du -l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului,

27 “ Così dice il re: ‘Rinchiudete costui in prigione, mettetelo a pane e acqua finché io torni sano e salvo’”».

şi să le spui:, Aşa vorbeşte împăratul:, Puneţi pe omul acesta la închisoare, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă cînd mă voi întoarce în pace.``

28 M icaia disse: «Se tu torni sano e salvo, non sarà il Signore che avrà parlato per bocca mia». E aggiunse: «Udite questo, popoli tutti!» Sconfitta e morte di Acab

Şi Mica a zis:,, Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n'a vorbit prin mine.`` Apoi a mai zis:,, Auziţi, popoare, toate.``

29 I l re d’Israele e Giosafat, re di Giuda, marciarono dunque contro Ramot di Galaad.

Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot din Galaad.

30 I l re d’Israele disse a Giosafat: «Io mi travestirò per andare in battaglia; ma tu mettiti i tuoi abiti regali». E il re d’Israele si travestì e andò in battaglia.

Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Vreau să-mi schimb hainele ca să merg la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale împărăteşti.`` Şi împăratul lui Israel şi -a schimbat hainele, şi s'a dus la luptă.

31 I l re di Siria aveva dato quest’ordine ai trentadue capitani dei suoi carri: «Non combattete contro nessuno, piccolo o grande, ma soltanto contro il re d’Israele».

Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carălor lui:,, Să nu vă luptaţi nici cu cei mici nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.``

32 Q uando i capitani dei carri scorsero Giosafat, dissero: «Certo quello è il re d’Israele», e si diressero contro di lui per attaccarlo; ma Giosafat mandò un grido.

Cînd au zărit căpeteniile carălor pe Iosafat, au zis:,, Negreşit, acesta este împăratul lui Israel.`` Şi s'au apropiat de el să -l lovească. Iosafat a scos un ţipăt.

33 A llora i capitani si accorsero che egli non era il re d’Israele, e cessarono di assalirlo.

Căpeteniile carălor, văzînd că nu este împăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

34 M a un uomo scoccò a caso la freccia del suo arco, e ferì il re d’Israele tra la corazza e le falde; perciò il re disse al suo cocchiere: «Svolta, portami fuori dal campo, perché sono ferito».

Atunci un om a tras cu arcul la întîmplare, şi a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoşei. Împăratul a zis cărăuşului său:,,Întoarce, şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt greu rănit.``

35 M a la battaglia fu così accanita quel giorno, che il re fu trattenuto sul suo carro di fronte ai Siri, e morì verso sera; il sangue della sua ferita era colato nel fondo del carro.

Lupta a fost din ce în ce mai crîncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în faţa Sirienilor, şi seara a murit. Sîngele a curs din rană în lăuntrul carului.

36 M entre il sole tramontava, un grido corse per tutto il campo: «Ognuno alla sua città! Ognuno al suo paese!»

La apusul soarelui, s'a strigat prin toată tabăra:,, Să plece fiecare în cetatea lui şi să plece fiecare în ţara lui,

37 C osì il re morì, fu portato a Samaria, e in Samaria fu sepolto.

căci a murit împăratul.`` S'au întors la Samaria, şi împăratul a fost îngropat la Samaria.

38 Q uando si lavò il carro presso lo stagno di Samaria – in quell’acqua si lavavano le prostitute – i cani leccarono il sangue di Acab, secondo la parola che il Signore aveva pronunciata.

Cînd au spălat carul în iazul Samariei, cînii au lins sîngele lui Ahab, şi curvele s'au scăldat în el, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul.

39 I l resto delle azioni di Acab, tutto quello che fece, la casa d’avorio che costruì e tutte le città che edificò, tutto questo sta scritto nel libro delle Cronache dei re d’Israele.

Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeş pe care a zidit -o, şi toate cetăţile pe cari le -a zidit, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

40 C osì Acab si addormentò con i suoi padri, e Acazia, suo figlio, regnò al suo posto. Giosafat, re di Giuda

Ahab a adormit cu părinţii săi. Şi în locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

41 G iosafat, figlio di Asa, cominciò a regnare sopra Giuda il quarto anno di Acab, re d’Israele.

Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda, în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel.

42 G iosafat aveva trentacinque anni quando cominciò a regnare, e regnò venticinque anni a Gerusalemme. Il nome di sua madre era Azuba, figlia di Sili.

Iosafat era de treizeci şi cinci de ani cînd s'a făcut împărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Azuba, fata lui Şilhi.

43 E gli imitò in ogni cosa la condotta di Asa, suo padre, e non se ne allontanò; fece quel che è giusto agli occhi del Signore. Tuttavia gli alti luoghi non scomparvero; il popolo offriva ancora sacrifici e profumi sugli alti luoghi.

El a umblat în toată calea tatălui său Asa, şi nu s'a abătut deloc dela ea, făcînd ce este plăcut înaintea Domnului. Numai că înălţimile n'au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.

44 G iosafat visse in pace con il re d’Israele.

Iosafat a trăit în pace cu împăratul lui Israel.

45 I l resto delle azioni di Giosafat, le prodezze che fece e le sue guerre sono scritte nel libro delle Cronache dei re di Giuda.

Celelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile şi războaiele lui, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

46 E gli fece sparire dal paese gli ultimi uomini che si prostituivano e che erano rimasti dal tempo di Asa suo padre.

El a scos din ţară pe sodomiţii cari mai rămăseseră de pe vremea tatălui său Asa.

47 A quel tempo non c’era re in Edom; un prefetto fungeva da re.

În Edom nu era împărat pe atunci: cîrmuia un dregător.

48 G iosafat costruì delle navi di Tarsis per andare a Ofir in cerca d’oro; ma poi non andò, perché le navi naufragarono a Esion-Gheber.

Iosafat a făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar nu s'au dus, căci corăbiile s'au sfărîmat la Eţion-Gheber.

49 A llora Acazia, figlio di Acab, disse a Giosafat: «Lascia che i miei servitori vadano con i tuoi servitori sulle navi!» Ma Giosafat non volle.

Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat:,, Vrei ca slujitorii mei să meargă împreună cu ai tăi pe corăbii?`` Dar Iosafat n'a voit.

50 G iosafat si addormentò con i suoi padri, e con essi fu sepolto nella città di Davide, suo padre; e Ieoram, suo figlio, regnò al suo posto. Acazia, re d’Israele

Iosafat a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat cu părinţii săi, în cetatea tatălui său David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioram.

51 A cazia, figlio di Acab, cominciò a regnare sopra Israele a Samaria il diciassettesimo anno di Giosafat, re di Giuda, e regnò due anni sopra Israele.

Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al şaptesprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel.

52 E gli fece ciò che è male agli occhi del Signore e imitò la condotta di suo padre, di sua madre e di Geroboamo, figlio di Nebat, che aveva fatto peccare Israele.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat în calea tatălui său şi în calea mamei sale, şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

53 A dorò Baal, si prostrò dinanzi a lui, e provocò lo sdegno del Signore, Dio d’Israele, esattamente come aveva fatto suo padre.

A slujit lui Baal şi s'a închinat înaintea lui, şi a mîniat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, cum făcuse şi tatăl său