1 P arole del re Lemuel. Massime che sua madre gli insegnò.

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

2 C he ti dirò, figlio mio? Che ti dirò, figlio del mio grembo? Che ti dirò, o figlio dei miei voti?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

3 N on dare il tuo vigore alle donne, non frequentare quelle che mandano in rovina i re.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

4 N on si addice ai re, Lemuel, non si addice ai re bere del vino, né ai prìncipi desiderare bevande alcoliche,

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

5 c hé a volte, dopo aver bevuto, non dimentichino la legge e calpestino così i diritti di tutti i deboli.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

6 D ate bevande alcoliche a chi sta per perire e del vino a chi ha il cuore amareggiato;

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

7 p erché bevano, dimentichino la loro miseria e non si ricordino più dei loro travagli.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

8 A pri la bocca in favore del muto, per sostenere la causa di tutti gli infelici;

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

9 a pri la bocca, giudica con giustizia, fa’ ragione al misero e al bisognoso. Elogio della donna virtuosa

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

10 U na donna virtuosa chi la troverà? Il suo pregio sorpassa di molto quello delle perle.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

11 I l cuore di suo marito confida in lei, ed egli non mancherà mai di provviste.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

12 L ei gli fa del bene, e non del male, tutti i giorni della sua vita.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

13 S i procura lana e lino e lavora gioiosa con le proprie mani.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

14 È simile alle navi dei mercanti: fa venire il suo cibo da lontano.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

15 S i alza quando ancora è notte, distribuisce il cibo alla famiglia e il compito alle sue serve.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16 P osa gli occhi sopra un campo e lo acquista; con il guadagno delle sue mani pianta una vigna.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

17 S i cinge di forza i fianchi e fa robuste le sue braccia.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

18 S ente che il suo lavoro rende bene; la sua lucerna non si spegne la notte.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

19 M ette la mano alla rocca e le sue dita maneggiano il fuso.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

20 T ende le palme al misero e porge le mani al bisognoso.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

21 N on teme la neve per la sua famiglia, perché tutta la sua famiglia è vestita di lana rossa.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

22 S i fa dei tappeti, ha vesti di lino finissimo e di porpora.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

23 S uo marito è rispettato alle porte della città, quando si siede tra gli anziani del paese.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

24 F a delle tuniche e le vende, e delle cinture che dà al mercante.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

25 F orza e dignità sono il suo manto, e lei non teme l’avvenire.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

26 A pre la bocca con saggezza e ha sulla lingua insegnamenti di bontà.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

27 S orveglia l’andamento della sua casa e non mangia il pane di pigrizia.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

28 I suoi figli si alzano e la proclamano beata, e suo marito la loda, dicendo:

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

29 « Molte donne si sono comportate da virtuose, ma tu le superi tutte!»

Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

30 L a grazia è ingannevole e la bellezza è cosa vana; ma la donna che teme il Signore è quella che sarà lodata.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 D atele del frutto delle sue mani, e le opere sue la lodino alle porte della città.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii